Curtea Constituțională a amânat, luni, discuțiile asupra sesizărilor de neconstituționalitate a legii pentru modificarea Codului Penal depuse de președintele Klaus Iohannis, de PNL, PMP, USR și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Pe ordinea de zi a ședinței Curții Constituționale de luni s-au afșat obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, formulate de 110 deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați, de Înalta Curte de Casație și Justiție și de președintele României, scrie News.ro.
Curtea Constituțională a amânat însă dezbaterile pentru 16 octombrie.
Președintele Klaus Iohannis a sesizat, în 25 iulie, Curtea Constituțională asupra legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Aceasta este prima cale de atac a președintelui asupra modificărilor aduse Codului Penal.
În sesizarea către CCR, președintele arăta că ambele legi au fost adoptate de Parlament cu încălcarea Constituției și conțin mai multe prevederi neconstituționale.
Președintele Klaus Iohannis anunțase din 4 iulie că va ataca la CCR modificarea Codurilor penale, spunând că este ”revoltătoare” și că ceea ce fac PSD-ALDE este o dictatură a majorității profund dăunătoare democrației.
Legea de modificare a Codului penal a fost atacată la Curtea Constituțională și de către ICCJ, PNL, PMP și USR.
În sesizarea depusă la CCR în 5 iulie, PNL, USR și PMP arătau că există peste 30 de articole neconstituționale.
"Sperăm că acest cod al protejării infractorilor nu va deveni lege niciodată. Solicităm CCR să trimită întrebările preliminare care privesc statul de drept, care privesc această valoare fundamentală a UE, să pună aceste întrebări preliminare Curții de Justiție a UE și apoi să se aplece la sesizarea noastră de neconstituționalitate a demersului PSD-ALDE. Această sesizare este rodul muncii PNL, USR și PMP", anunța deputatul PNL Ioan Cupșa, membru în Comisia specială de modificare a legilor justiției.
Cupșa spunea că au fost atacate la CCR peste 30 de articole, dar și proiectul de lege în integralitate, criticând modificarea articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu și abrogarea articolului 298 privind neglijența în serviciu.
Tot în 5 iulie, legea a fost atacată la CCR de către instanța supremă.
Înalta Curte de Casație și Justiție anunța că a sesizat Curtea Constituțională cu privire la aspecte de neconstituționalitate cuprinse în legea prin care se aduc modificări Codului Penal. În ceea ce privește abuzul în serviciu, judecătorii afirmau că introducerea condiției ca fapta să fie săvârșită pentru sine sau o rudă apropiată restrânge ”semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare”. În sesizarea trimisă CCR, ICCJ făcea referire la zeci de articole care ar fi neconstituționale.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului de către plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi "împotrivă" și 19 abțineri, în condițiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile, iar printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu și abrogarea neglijenței în serviciu.
