Ministerul Finanțelor va modifica Codul fiscal și Codul de procedură fiscală pentru a introduce mai multe schimbări cerute de mediul de afaceri. O modificare foarte importantă, propusă acum și despre care Profit.ro a scris la începutul lunii iulie, este reglementarea impozitării avantajului în natură rezultat din utilizarea în interes personal a mașinii de serviciu în cazul microîntreprinderilor și firmelor cărora li se aplică impozitul specific. De asemenea, printre măsurile care urmează să fie introduse se numără consolidarea fiscală a impozitului pe profit datorat de grupurile fiscale de firme, reglementarea instituirii și ridicării popririlor, astfel încât să fie eliberate conturile cât mai repede, schimbarea competenței de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, avantajul în natură rezultat din utilizarea în interes personal a mașinii de serviciu în cazul microîntreprinderilor și firmelor cărora li se aplică impozitul specific nu va mai fi considerat venit impozabil. Ministerul Finanțelor a ascultat cerințele venite din partea consultanților și mediului de afaceri și va schimba Codul Fiscal pentru a scuti de la impozitul pe venit aceste avantaje și în cazul microîntreprinderilor și firmelor care plătesc impozit specific. Din cauza unor lipsuri în legislație, microîntreprinderile și firmele cu impozit specific sunt obligate să țină evidența și să calculeze avantajul în natură și impozitul pentru acesta.
Modificarea din proiectul de ordonanță de urgență, pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor.
<<31. La articolul 76 alineatul (4), după litera ț) se introduce o nouă literă, litera u), cu următorul cuprins:
„u) avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. l) care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, aflate în patrimoniul persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități.”>>
Documentul cu proiectul poate fi consultat aici
“Dialogul cu mediul de afaceri pentru aceste modificări a început în urmă cu mai bine de un an, iar după sintetizarea propunerilor și analizarea lor, au reieșit niște modificări care sunt pozitive pentru economia românească. O țară este atât de puternică pe cât de puternică îi este economia, iar o economie nu poate fi puternică decât dacă are un mediu de afaceri stimulat, competitiv și angajat către producerea de plusvaloare”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor publice.
Printre măsurile care urmează să fie adoptate, se numără, potrivit comunicatului Ministerului Finanțelor:
În domeniul Codului Fiscal
- Consolidarea fiscală a impozitului pe profit datorat de grupurile fiscale de firme;
- Dezvoltarea conceptului de ”loc al conducerii efective” pentru persoanele juridice nerezidente înregistrate într-un stat cu care România are încheiată Convenție de evitarea a dublei impuneri, potrivit legislației acelui stat, dar care sunt controlate și gestionate din România. Aceste persoane juridice străine cu locul de exercitare a conducerii efective în România vor datora impozit pe profit pentru profitul impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;
- Excluderea din sfera veniturilor impozabile, pentru veniturile din salarii, a folosirii în scop personal a anumitor vehicule care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice și se află în patrimoniul persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare a microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități;
- Reglementarea obligațiilor de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, aferente avantajelor în bani și în natură primite de angajat de la terți.
În domeniul procedurii fiscale
- Reglementarea instituirii și ridicării popririlor în mediul electronic, astfel încât poprirea să fie ridicată la îndestularea sumei poprite, iar debitorului să îi fie eliberate conturile cât mai repede. Prin această măsură se are în vedere dezvoltarea sistemului informatic propriu al MFP/ANAF, prin intermediul căruia să se gestioneze popririle și activitățile aferente de stingere a acestora, astfel încât să nu necesite din partea băncilor un efort de dezvoltare important în propriile sisteme informatice.
- Suspendarea inspecției fiscale în situația sesizării organelor judiciare, în scopul implementării Cauzei Lungu, în considerarea faptului că CEDO a criticat România prin prisma faptului că, prin procedurile în vigoare, a permis ca referitor la același contribuabil și pentru aceeași situație de fapt să se declanșeze două proceduri: o procedură administrativă și o procedură penală.
- Posibilitatea efectuării reverificării inspecției și la cererea contribuabilului în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, în scopul implementării Cauzei Zabrus (C-81/17) în considerarea faptului că CJUE a sesizat un dezechilibru în respectiva cauză între drepturile contribuabilului și drepturile organelor fiscale.
- Sancțiunea cu nulitatea a actului administrativ fiscal în situația în care organul fiscal nu respectă anumite obligații stabilite de lege în sarcina acestuia.
- Schimbarea competenței de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP. Scopul acestei măsuri este de a crește gradul de încredere a contribuabililor în sistemul fiscal prin asigurarea unui nivel superior de independență și, implicit, premise pentru creșterea imparțialității în luarea deciziilor cu privire la contestațiile formulate de contribuabili împotriva tuturor actelor emise de administrația fiscală. Practic, structurile de soluționare a contestațiilor existente la nivelul ANAF vor fi preluate în cadrul MFP.
- Reglementarea posibilității de reexaminare a deciziei de soluționare a contestației în anumite situații, expres prevăzute de lege în scopul încetării procedurilor judiciare costisitoare atât pentru contribuabili, cât și pentru administrația fiscală, degrevarea instanțelor judecătorești de asemenea litigii și evitarea plății de către organele fiscale de cheltuieli de judecată, dobânzi sau alte sume în cazul în care se apreciază că actul emis nu este în conformitate cu dispozițiile legale. Aplicarea efectivă: începând cu data de 1 noiembrie 2019.
Schimbările prevăzute în proiect sunt
Codul fiscal
TITLUL I - Dispoziții generale
1. Dezvoltarea, în Codul fiscal, a conceptului de ”loc al conducerii efective” pentru persoanele juridice nerezidente înregistrate într-un stat străin potrivit legislației acelor state dar care sunt controlate și gestionate din România.
Locul conducerii efective” este un concept de rezidență recunoscut la nivel internațional, acceptat de O.E.C.D. și adoptat în tratatele fiscale încheiate de România.
Astfel, pentru stabilirea în România a locului conducerii efective a unei persoane juridice înregistrate într-un stat străin aceasta trebuie să realizeze operațiuni care corespund unor scopuri economice, reale și de substanță care să nu reprezinte o simplă administrare de valori mobiliare sau alte active și totodată să îndeplinească una dintre următoarele condiții: deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activității să fie luate în România; cel puțin 50% dintre directorii executivi/membrii consiliului de administrație ai persoanei juridice străine să fie rezidenți.
2. Modificarea definiției rezidentului, în sensul că poate fi considerat rezident orice persoană juridică străină înregistrată într-un stat străin cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, având locul de exercitare a conducerii efective în România.
3. La definiția persoanei juridice afiliate, se propune reformularea relației de afiliere între două persoane juridice, deținute, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor sale afiliate, atât prima cât și a doua persoană juridică, de către o persoană terță în proporție de minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.
4. Pentru definirea titlurilor de participare se propune cuprinderea și a deținerilor de unități de fond la fondurile închise de investiții.
5. Corelat cu propunerea referitoare la încadrarea unităților locale de cult în categoria persoanelor juridice române care nu intră sub incidența prevederilor titlului II ”Impozitul pe profit”, se propune introducerea definiției pentru aceste unități, astfel:
„unitate locală de cult – unitate cu personalitate juridică, parte componentă a structurii organizatorice locale a unui cult religios, potrivit legii și statutelor/codurilor canonice proprii, care obține venituri, în conformitate cu legea de organizare și funcționare, și conduce contabilitate în partidă simplă, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.”
6. Persoanei juridice străine cu locul conducerii efective în România i-au fost instituite obligații de: înregistrare la organul fiscal central competent; de păstrare a proceselor-verbale ale ședințelor de consiliu și ale adunărilor acționarilor; de a conduce și păstra în România evidența contabilă, respectiv de a întocmi situațiile financiare conform legislației contabile din România; de a se înregistra ca plătitor de impozit pe profit; de a-și menține rezidența în România pe o perioadă de cel puțin un an fiscal.
Stabilirea rezidenței în România conform criteriului locului conducerii efective de către o persoană juridică străină nu trebuie să aibă la baza aranjamente artificiale.
TITLUL II. - Impozit pe profit
1. Se propune modificarea prevederilor art. 13 lit. c) în sensul că, sunt contribuabili obligați la plata impozitului pe profit persoanele juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective, având în vedere modificarea condițiilor pentru stabilirea în România a locului conducerii efective a unei persoane juridice înregistrate într-un stat străin. Corelat cu aceste prevederi se propune și modificarea prevederilor art. 14 lit. a) care definește sfera de cuprindere a impozitului pentru această categorie de contribuabili.
2. Cu toate măsurile fiscale speciale reglementate până în prezent, anumite părți componente locale ale unui cult religios, ca și contribuabili plătitori de impozit pe profit, consideră venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal, veniturile obținute din activitățile proprii, desfășurate potrivit legii, nedatorând impozit pe profit dar îndeplinind obligații fiscal-procedurale complexe bazate pe date financiar-contabile furnizate, în special, de contabilitatea în partidă dublă reglementată potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru persoanele juridice care se constituie/înfiintează cu scop patrimonial. Astfel, aceste entități se confruntă cu costuri administrative și de conformare împovărătoare care erodează substanța veniturilor destinate exclusiv activităților/acțiunilor legate de cult sau nonprofit și care obstrucționează, astfel, efectuarea respectivelor activități care deservesc comunitățile de credincioși. În scopul susținerii unităților locale de cult se propune încadrarea acestora în categoria persoanelor juridice române care nu intră sub incidența prevederilor titlului II ”Impozitul pe profit” din Codul fiscal, măsură care are ca efect principal nedepunerea declarației anuale de impozit pe profit de către aceste entități.
3. În aplicarea prevederilor privind profitul reinvestit, se propune:
3.1 modificarea mecanismului de determinare a impozitului pe profit scutit în sensul modificării limitei, de la impozitul datorat pentru trimestrul punerii în funcțiune a activelor respective la impozitul pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit
3.2 având în vedere faptul că, opțiunea pentru aplicarea prevederilor titlului II nu mai este reglementată la art. 48 alin.(52) ci este reglementată la art. 48 alin.(31) se impune corelarea tehnică a prevederilor art. 22 alin.(4).
3.3 clarificări legate de repartiția la rezerve a profitului investit, în sensul că, aceasta se efectuează la sfârșitul exercițiului financiar sau în cursul anului următor.
4. În domeniul creanțelor cesionate se propune excluderea de la aplicarea dispozițiilor referitoare la limitarea deductibilității pierderilor din vânzarea de creanțe, a creanțelor reprezentând titluri de valoare.
5. Ulterior aplicării prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i), corelate cu art. 25 alin. (41), în practică se întâlnesc situații de neîndeplinire a prevederilor legale aplicabile sau a clauzelor contractuale asumate de către un beneficiar al unei sponsorizări/burse private/mecenat, cazuri în care beneficiarul restituie contribuabilului plătitor de impozit pe profit sumele acordate cu titlu de sponsorizare/bursă privată/mecenat, în anul curent sau într-un an fiscal diferit de cel în care au fost acordate sumele respective. Pentru astfel de situații se impun clarificări de natură fiscal-procedurală care trebuie să reglementeze modalitatea de recuperare a sumei deduse din impozitul pe profit în perioade fiscale precedente. În acest scop se propune adăugarea sumelor respective la impozitul pe profit datorat.
6. Pentru utilizatorii contractelor de leasing care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Contabilitate Financiară, se propune menținerea unui tratament unitar cu ceilalți contribuabili, respectiv recunoașterea fiscală a amortizării dreptului de utilizare a activelor primite în cadrul acestor contracte, potrivit următoarelor reguli:
- pe durata normală de utilizare a activului-suport (mijlocul fix care face obiectul contractului), potrivit art. 28, dacă se transferă dreptul de proprietate al activului, sau
- pe durata cea mai scurtă dintre: durata activului-suport determinată potrivit art. 28 sau durata contractului de leasing, pentru restul situațiilor.
De asemenea, în cadrul acestor contracte utilizatorul va evidenția în toate situațiile cheltuieli privind dobânzile aferente contractelor de leasing, pentru acestea propunându-se includerea lor în costul îndatorării, caz în care se vor aplica și limitările impuse cheltuielilor cu dobânzile.
În același timp, întrucât activele finanțate printr-un contract de leasing financiar pot intra și în sfera de aplicare a profitului reinvestit propunem o corelare cu prevederile respective prin precizarea faptului că, în aceste cazuri, se va considera profit reinvestit valoarea dreptului de utilizare, în locul valorii mijlocului fix.
Întrucât, la locatari, contractele de leasing nu se mai clasifică, din punct de vedere contabil, ca fiind contracte de leasing financiar sau operațional, definițiile fiscale nu mai sunt aplicabile acestei categorii de contribuabili.
7. În cadrul regulilor privind recuperatea pierderilor fiscale se propune ca microîntreprinderile care anterior au fost plătitoare de impozit pe profit și au înregistrat pierdere fiscală să poată transmite dreptul de recuperare, în limita celor 7 ani, unui plătitor de impozit pe profit care a preluat microîntreprinderea printr-o operațiune de reorganizare, efectuată potrivit legii. Totodată, acest drept se menține și în cazul în care o microîntreprindere a preluat, printr-o operațiune de reorganizare, efectuată potrivit legii, un contribuabil plătitor de impozit pe profit care este încă în perioada de recuperare a pierderii fiscale, și ulterior microîntreprinderea se înregistrează ca plătitor de impozit pe profit, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de ieșire sau prin opțiune.
8. Pentru persoanele juridice care au locul de exercitare a conducerii efective în România, se propune:
- completarea regulilor fiscale aplicabile acestei categorii de contribuabili;
- clarificarea formelor de organizare care să fie luate în considerare la aplicarea prevederilor Directivei 2011/96/UE a Consiliului din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre, cu amendamentele ulterioare;
9. Completarea cadrului legal cu prevederea potrivit căreia creditul fiscal poate fi acordat și dacă persoana juridică rezidentă dovedește plata impozitului în străinătate cu documente justificative eliberate de plătitorul de venit/agentul care reține la sursă impozitul sau copia declarației fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoțită de documentația care atestă plata acestuia.
10. Se propune calculul și plata impozitului pe profit prin stabilirea și înregistrarea unui grup fiscal.
Regulile fiscale propuse sunt:
- grupul este opțional și va putea fi format din contribuabilii care plătesc impozit pe profit;
- se dețin drepturi de participare/vot în comun de min. 75% (condiție care trebuie îndeplinită atât cu 1 an anterior, cât la data înființării grupului și care trebuie menținută pe perioada de consolidare a grupului);
- consolidarea se efectuează pe verticală și/sau orizontală, de exemplu:
a) o persoană juridică română/persoană juridică cu sediul social în România înființată potrivit legislației europene și una sau mai multe persoane juridice române/persoane juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europene la care aceasta deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot al acestora;
b) cel puțin două persoane juridice române la care o persoană fizică română deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
c) cel puțin două persoane juridice române deținute, în mod direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică/fizică, rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informații;
d) cel puțin o persoană juridică română deținută, în mod direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informații și sediul permanent/sediul permanent desemnat din România al acestei persoane juridice străine.
- nu sunt incluse microîntreprinderile și nici contribuabilii care datorează impozit specific unor activități;
- membrii să aplice același sistem de plată al impozitului;
- reguli de administrare fiscală, respectiv: depunerea cererii de intrare în grup, termenul de comunicare al acesteia la organul fiscal;
- perioada minimă de aplicare: un grup fiscal trebuie menținut pentru minim 5 ani; ieșirea din grup se realizează obligatoriu pe măsură ce condițiile nu mai sunt îndeplinite sau voluntar;
- modul de calcul a consolidării fiscale: fiecare membru al grupului trebuie să facă propriul calcul individual de impozit pe profit, până la nivelul profitului impozabil sau pierderii fiscale, să completeze și să transmită Declarația 101 de impozit pe profit la persoana juridică responsabilă;
- termenul și modul de depunere a Declarației de impozit pe profit consolidată care adună declarațiile individuale 101 ale membrilor grupului, rezultând o poziție „netă” de impozit pe profit/pierdere fiscală la nivel de grup;
- reguli de aplicare a ajustărilor/estimărilor din perspectiva prețurilor de transfer și a cerinței de documentare a tranzacțiilor intra-grup pe perioada apartenenței la grup ;
- reguli privind regimul pierderilor fiscale;
- reguli anti-abuz, similare celor aplicabile reorganizărilor fiscale.
11. Pentru clarificarea neaplicării reglementărilor privind declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende în cazul dividendelor plătite organismelor de plasament colectiv fără personalitate juridică, se propune includerea în cadrul prevederilor art. 43 alin.(5) lit.a) și a acestor entități.
12. Se propune introducerea unor reguli tranzitorii pentru:
- aplicarea prevederilor art. 29 alin.(4) și (5) referitoare la contractele de leasing;
- aplicarea sistemului de consolidare fiscală de către contribuabilii care au anul fiscal diferit de anul calendaristic.
TITLUL III. - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
1. Se propune abrogarea prevederilor referitoare la aplicarea cotei de 1% pentru persoanele juridice române nou-înființate, care au cel puțin un salariat și care sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acționarii/asociații lor nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice.
2. În calculul bazei impozabile se propune scăderea veniturilor din dividende pentru asigurarea unui tratament fiscal unitar cu deținătorii de capital, plătitori de impozit pe profit.
3. Pentru contribuabilii care ies din sistemul de impunere în cursul anului fiscal, se propune ca includerea diferențelor favorabile de curs valutar să se efectueze ca elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit.
4. În vederea clarificării nivelului veniturilor utilizate pentru încadrarea ca microîntreprindere precum și pentru stabilirea limitei de ieșire din sistemul de impunere în cursul unui an fiscal se propune includerea tuturor elementelor de calcul ale bazei impozabile, atât veniturile cât și celelalte elemente:rezervele, diferențele favorabile de curs valutar, reducerile comerciale, etc.
Titlul IV – Impozitul pe venit și Titlul V – Contribuții sociale obligatorii
1. Se clarifică data de la care o persoană fizică nerezidentă devine rezidentă în România, respectiv din prima zi a sosirii în România dacă are o prezență în țara noastră mai mare de 183 de zile sau are centrul intereselor vitale amplasat în România.
2. Se precizează includerea în venitul brut a câștigurilor din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activității, rămase la încetarea definitivă a activității. Totodată, nu sunt cheltuieli deductibile, cheltuielile cu amortizarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activității, potrivit legii.
3. În cazul veniturilor din activități independente, pentru evitarea unei duble impozitări, se propune modificarea prevederilor referitoare la regimul fiscal aplicabil în situația schimbării sau transformării formei de exercitare a activității. Astfel, pentru veniturile din activității independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, în situația transformării/schimbării formei de exercitare a unei activității potrivit legislației în materie, se propune neimpozitarea contravalorii bunurilor și drepturilor, inclusiv creanțele neîncasate, care se transferă în patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat, la momentul transformării/schimbării activității, în condițiile continuării acesteia. De asemenea, în cazul cheltuielilor, pentru sumele datorate la data transformării/schimbării de entitatea care se transformă/schimbă, se aplică regulile generale de deducere a cheltuielilor la entitatea în care s-a transformat/schimbat.
4. Clarificarea naturii veniturilor reprezentând drepturi acordate potrivit hotărârilor primei instanțe, executorii de drept ca fiind venituri asimilate salariilor, având în vedere prevederile Legii nr.134/2010 privnd Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare (CPC art. 448). De asemenea, se reglementează modalitatea de determinare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru aceste drepturi.
5. În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor neimpozabile și care nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale, se propun următoarele modificări:
5.1. includerea în sfera veniturilor neimpozabile a ajutoarelor pentru adopție, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
5.2. plafonarea contravalorii serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, în sensul neimpozitării și neincluderii acestora în baza de calcul al contribuțiilor sociale, în măsura în care valoarea totală, într-un an fiscal, nu depășește nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.
5.3 aplicarea aceluiași tratament fiscal pentru avantajele acordate sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor, care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, aflate în patrimoniul persoanelor juridice ce aplica regimul de impozitare al microintreprinderilor sau impozitul specific unor activitati, cu cel aplicat avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% conform regulilor aplicabile cheltuielilor în vederea stabilirii rezultatului fiscal pentru plătitorii de impozit pe profit și conform regulilor aplicabile cheltuielilor în vederea determinării venitului net anual, în sensul neimpozitării și neincluderii acestora în baza de calcul al contribuțiilor sociale.
6. Se propune reglementarea distinctă a obligațiilor de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului și a contribuțiilor sociale, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, acordate sub forma avantajelor în bani și în natură primite de angajat de la terți sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relații contractuale între părți, după caz. Astfel, obligațiile fiscale revin după cum urmează:
- angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani și în natură sunt acordate de alte entități decât acesta și plata se efectuază prin intermediul angajatorului;
- plătitorilor de venituri rezidenți fiscali români, când avantajele în bani și în natură sunt acordate de alte entități decât angajatorul, în situația în care acesția sunt rezidenți fiscali români.
7. Pentru contribuabilii care își desfășoară activitatea în România și care obțin venituri sub formă de salarii și asimilate salariilor din străinătate, precum și în cazul persoanelor fizice române care obțin venituri din salarii, ca urmare a activității desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România se propune reglementarea distinctă a obligațiilor de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale în cazul avantajelor în bani și în natură primite de angajat de la terți, astfel:
a) în cazul în care terții care acordă avantajele nu sunt rezidenți fiscali români, impozitul pe venit și contribuțiile sociale se calculează, se declară și se plătește de către contribuabil.
b) în cazul terților care sunt rezidenți fiscali români, iar avantajele sunt acordate prin intermediul unei entități rezidente, obligația de calcul, declarare și plată revine entății respective;
c) în cazul terților care nu sunt rezidenți fiscali români, iar avantajele sunt acordate prin intermediul unei entități rezidente, obligația de calcul, reținere, plată și declarare revin entității respective.
8. Se propune modificarea prevederilor referitoare la regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute din închirierea în scop turistic, de către proprietari a camerelor situate în locuințele proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislației specifice. De asemenea se propune redefinirea veniturilor din închirierea în scop turistic ca fiind numai închirierea unui număr de camere cuprins între unu și 5 camere inclusiv, în cursul unui an fiscal, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea.
8.1. Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic, determinate pe baza normelor de venit:
- normele anuale de venit se ajustează în funcție de anumite criterii stabilite de lege prin reducerea acestora cu 30%, în situația în care sunt îndeplinite cel puțin 3 dintre acestea;
- norma anuală de venit/norma anuală de venit ajustată, după caz, se reduce astfel încât să reflecte perioada din anul calendaristic pe parcursul căreia închirierea a fost efectuată;
- în cazul începerii sau încetării închirierii în scop turistic, în cursul anului fiscal, pentru determinarea venitului anual stabilit în funcție de norma anuală de venit/norma anuală de venit ajustată, va fi luată în calcul valoarea normei lunare de venit / normei lunare de venit ajustată, corespunzătoare perioadei de închiriere;
- contribuabilii au obligația, pentru fiecare an fiscal, să completeze și să păstreze, fișa capacității de cazare și să depună la organul fiscal competent până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – cap.I Date privind veniturile realizate;
- impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit/normei anuale de venit ajustate/venitului anual, după caz, impozitul fiind final.
8.2. Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic în cazul depășirii numărului de 5 camere în cursul anului fiscal
- contribuabilii care într-un an fiscal au realizat astfel de venituri determină începând cu anul fiscal următor, venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
- contribuabilii au obligația de a depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului;
- impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, impozitul fiind final.
9. În cadrul veniturilor din investiții, se propune redefinirea sursei pentru veniturile din operațiuni cu instrumente financiare derivate, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Codului fiscal. Veniturile sunt considerate ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate, dacă sunt realizate printr-un intermediar, rezident fiscal român la care persoana fizică are deschis contul.
Modificarea criteriului privind stabilirea sursei de venit din legislația în vigoare este necesară având în vedere faptul că definiția actuală nu este adecvată în cazul operațiunilor cu instrumente financiare derivate, realizate întotdeauna printr-un intermediar, întrucât pentru instrumentele financiare derivate nu există un emitent.
În cazul celorlalte titluri de valoare sursa veniturilor rămâne, în continuare, emitentul rezident fiscal român.
10. Se propune, în cadrul veniturilor din investiții, respectiv la determinarea câștigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumentele financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar, modificarea prevederilor referitoare la titlurile dobândite în cadrul sistemului stock options plan, pentru corelare cu reglementările ce vizează definirea noțiunii respective în Codul fiscal.
11. Se propune modificarea termenului de depunere a declarației informative privind totalul câștigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil cât și modificarea termenului de transmitere către fiecare contribuabil a informațiilor privind totalul câștigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior de către intermediari, societăți de administrare a investițiilor sau societăți de investiții autoadministrate.
12. În cadrul veniturilor din pensii se propune preluarea din normele metodologice, a reglementărilor cu privire la stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate, acordate în conformitate cu prevederile legislației privind fondurile de pensii administrate privat (Legea nr.411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare), și ale legislației privind pensiile facultative (Legea nr.204/2006 cu modificările și completările ulterioare), în sensul că plafonul de venit neimpozabil stabilit potrivit Codului fiscal se acordă pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii. Clarificarea acordării plafonului de venit neimpozabil în cazul veniturilor din pensii primite de moștenitorii legali ai participanților la fondurile de pensii, în sensul că plafonul de venit neimpozabil, se acordă pentru fiecare drept de pensie, indiferent dacă acestea sunt acordate de la același fond de pensie
13. Prevederile privind definirea veniturilor din premii se completează cu precizări privind neimpozitarea reducerilor comerciale de pret acordate persoanelor fizice, altele decât cele acordate contribuabililor pentru care se aplica regulile de la capitolul III - Venituri din salarii și asimilate salariilor.
14. Se propune includerea în categoria venituri din alte surse și stabilirea tratamentului fiscal pentru indemnizațiile lunare acordate pentru limită de vârstă persoanelor care au exercitat calitatea de primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ. Potrivit actului normativ menționat, reglementarea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.
15. Se propune, în cadrul veniturilor din alte surse, reglementarea distinctă a regimului fiscal aplicabil veniturilor obținute de către cesionari de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ca urmare a valorificarii dreptului de creanță dobândit în legatură cu măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare. Prin cesionar se înțelege persoana, alta decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia. Impozitul pe venit se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut și se reține la sursă, la fiecare plată, de către Casa de Economii și Consemnațiuni.
Contribuabilii nu au obligația de a depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Impozitul reprezintă impozit final. Plata impozitului datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următor celei în care a fost reținut.
16. Clarificări tehnice referitoare la completarea și depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Date privind impozitul pe veniturile estimate/normă de venit, cu privire la:
16.1 Introducerea obligației de completare și depunere a declarației în cazul contribuabilor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, pentru care impunerea este finală, în termen de 30 de zile de la încheierea contratului între părți și respectiv până la data de 25 mai a fiecărui an, pentru contractele în curs, în cazul celor care au încheiat contractele respective în anii anteriori. Pentru contratele în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului net anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României valabil din ziua precedentă celei în care se depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice;
16.2 Reglementarea obligației de completare și depunere a declarației pentru persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din activități independente/activități agricole determinate pe baza normelor de venit sau în sistem real, în termen de 30 zile de la obținerea certificatului. Impozitul datorat va fi calculat pentru venitul net anual redus proporțional cu numărul de zile în care beneficiază de scutirea de la plata impozitului.
17. Revizuirea reglementărilor referitoare la completarea și depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Date privind veniturile realizate, în sensul instituirii obligației respective pentru contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuința proprietate personală, pentru care venitul se determină pe baza normei anuale de venit.
18. Completarea cadrului legal cu prevederea potrivit căreia creditul fiscal poate fi acordat și dacă persoana fizică rezidentă dovedește plata impozitului în străinătate cu documente justificative eliberate de plătitorul de venit/agentul care reține la sursă impozitul sau copia declarației fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoțită de documentația care atestă plata acestuia.
19. Se propune modificarea termenului de depunere a declarației informative privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, de la data 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat la ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior.
20. Introducerea unor dispoziții tranzitorii referitoare la impozitul pe venit, după cum urmează:
- aplicarea regimului fiscal instituit în cazul transformării/schimbării formei de exercitarea unei activități, numai pentru operațiunile efectuate începând cu 1 ianuarie 2020;
- aplicarea modificărilor regimului fiscal instituit pentru venitul determinat pe baza normei anuale de venit, în cazul închirierii în scop turistic a camerelor situate în locuința proprietate personală, pentru veniturile realizate începând cu 1 ianuarie 2020;
- menținerea obligațiilor fiscale în vigoare pentru contribuabilii care au realizat venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuința proprietate personală, înainate de 1 ianuarie 2020;
- modificarea regimului fiscal pentru veniturile din operațiuni cu instrumente financiare derivate, în sensul că acestea se aplică veniturilor realizate începând cu 1 ianuarie 2020. În cazul operațiunilor cu instrumente financiare derivate, pierderile obținute din operațiuni efectuate până la data de 1 ianuarie 2020 nu se reportează și nu se compensează, acestea reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
21. Se clarifică valoarea indicatorului salariul minim brut pe țară utilizat la stabilirea contribuțiilor sociale în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și alte categorii de venituri, pentru care se datorează CAS și CASS, în funcție de încadrarea în plafonul anual de 12 salarii minime brute pe țară, în situația în care prin hotărâre a Guvernului se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară.
22. Se introduc prevederi exprese cu privire la modul de calcul, plată și declarare a contribuțiilor sociale obligatorii, în cazul persoanelor fizice care au depus la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, iar, ulterior, în cursul anului, încheie cu un plătitor de venit, un contract a cărui valoare este peste plafonul de 12 salarii minime brute pe țară, în sensul păstrării, pentru anul în curs, a regimului fiscal stabilit prin această declarație.
23. Se abrogă reglementările privind recalcularea plafonului minim în cazul contribuțiilor sociale obligatorii pentru categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției potrivit art. 150, cele care intră în suspendare temporară a activității sau își încetează activitatea potrivit legislației în materie, având în vedere că definitivarea anuală se realizează cu încadrarea în nivelul plafonului anual de 12 salarii minime brute.
24. Se propune ca baza de calcul al contribuției de asigurări sociale stabilită de organul fiscal din oficiu pentru veniturile realizate de persoanele fizice din activități independente și/sau drepturi de proprietate intelectuală, care au obligația de plată a contribuției de asigurări sociale, dar nu au depus declarația unică, să o reprezinte valoarea a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul legal de depunere a declarației din anul pentru care se datora contribuția.
25. În cazul persoanelor fizice care depun declarația unică în scop de CASS, ca urmare a faptului că estimează venituri cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime brute pe țară, iar până la data de 25 mai a anului următor, rectifică declarația inițială, în sensul estimării de venituri sub plafonul minim, se introduc clarificări în ceea ce privește contribuția datorată de aceste persoane, ținând cont de faptul că au dobândit calitatea de asigurat în sistemul de sănătate la data depunerii declarației inițiale. Se impune ca regimul fiscal din punct de vedere al CASS să fie același cu cel aplicabil în cazul persoanelor care au dobândit calitatea de asigurat, prin estimarea de venituri peste plafon, și pentru care venitul realizat declarat la definitivarea anului fiscal, se situează sub plafonul minim. În acest caz, persoanele fizice datorează CASS pentru anul în care au avut calitatea de asigurat, la nivelul a 6 salarii minime brute pe țară.
26. Se propune corelarea textului prevederilor referitoare la contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor de la angajatori care desfășoară activități în sectorul construcțiilor, cu cele de la Titlul IV- Impozitul pe venit, cu privire la eliminarea sintagmei ”contract individual de muncă”, ca urmare a modificărilor aduse prin OUG nr. 43/2019.
Astfel, în cazul în cazul contribuțiilor sociale obligatorii, repectiv CAS și CASS, facilitățile fiscale se aplică pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei cuprinsă între 1 septembrie 2019 și 31 decembrie 2028 inclusiv, de la angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, indiferent de raportul juridic generator al veniturilor din salarii și asimilate salariilor, în mod similar cu prevederile aplicabile în cazul impozitului pe venit.
27. Se propune modificarea termenului de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al acestora, de la data de 15 martie, inclusiv, la data de 25 mai, inclusiv, în cuprinsul Titlului IV - Impozitul pe venit și al Titlului V – Contribuții sociale obligatorii.
Corelări/clarificări tehnice
- Se propune eliminarea prevederilor referitoare la modalitatea de stabilire a deducerii personale având în vedere că sumele corespunzătoare acestora au fost stabilite prin Codul fiscal și instituirea regulilor privind rotunjirea sumelor la un leu, prin neglijarea fracțiunilor de până la 50 de bani inclusiv și majorarea la leu a fracțiunilor ce depășesc 50 de bani.
- Clarificare tehnică cu privire la modalitatea de determinare a venitului net anual în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
- Corelare tehnică în cazul determinării câștigului net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar cu precizarea articolului potrivit căruia se determină câștigul net anual;
- Pentru claritatea textului se propune reformularea prevederilor referitoare la unele categorii de persoane exceptate de la plata CASS, în situația în care realizează venituri pentru care au obligația plății comtribuției.
- Alte corelații și clarificări tehnice.
TITLUL VI - Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România
1. În cuprinsul titlului sintagma ”persoana juridică română” a fost înlocuită cu ”rezident” în vederea armonizării reglementărilor fiscale referitoare la persoanele juridice străine care au locul conducerii efective în România.
2. Alinierea cu prevederile Titlului IV ”Impozit pe venit”, în ceea ce privește cota de 10% reprezentând impozitul pe venitul persoanei fizice nerezidente, rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri.
3. Alinierea cu prevederile Titlului IV ”Impozit pe venit”, în ceea ce privește cota de 10% reprezentând impozitul pe venitul persoanei fizice nerezidente artist sau sportiv.
4. Se clarifică regimul fiscal aplicabil persoanelor nerezidente în ceea ce privește transferul dreptului de proprietate și câștigul obținut din operațiunea de împrumut de valori mobiliare, în corelare cu regimul fiscal aplicabil persoanelor rezidente.
5. Clarificarea formei în care sunt acceptate de către organul fiscal din România certificatele de rezidență fiscală emise electronic sau online de către autoritățile fiscale străine.
6. Pentru stabilirea rezidenței în România, persoana juridică străină va depune la organul fiscal central competent Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei juridice străine cu locul conducerii efective în România însoțite de documentele prevăzute de actualul cadru legal;
7. Pentru corelare cu prevederile Titlului IV „Impozitul pe venit” se propune ca termenul de depunere a declarației informative privind impozitul reținut la sursă pentru venituri obținute de persoane nerezitente din România și termenul pentru depunerea declarației informative privind câștigul/pierderea din tranzacțiile efectuate de pesoane fizice nerezidente cu titluri de valoare emise de rezidenți români, respectiv cel de informare a contribuabilului nerezident de către intermediari asupra tranzacțiilor efectuate să fie ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul fiscal expirat.
TITLUL VII –Taxa pe valoarea adăugată
1. Se propune modificarea prevederilor art. 270 alin. (7) din Codul fiscal în vederea clarificării faptului că primitorul activelor este considerat succesor al cedentului și din punct de vedere al altor drepturi/obligații prevăzute de lege.
2. Se impune modificarea prevederilor art. 295 pentru corelare cu legislația vamală unională.
3. Se propune modificarea prevederilor art. 297 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal, în sensul acordării dreptului de deducere a TVA pentru achizițiile de băuturi alcoolice și produse din tutun și în alte situații decât cele în care este posibilă deducerea TVA în prezent.
Astfel, conform actualelor prevederi, o persoană impozabilă poate deduce TVA pentru taxa datorată sau achitată pentru achizițiile de băuturi alcoolice și produse din tutun doar dacă aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii.
Pentru asigurarea compatibilității cu Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, se propune ca persoanele impozabile să își păstreze dreptul de deducere a TVA aferente achiziției de băuturi alcoolice și produse din tutun și în situațiile în care bunurile sunt destinate:
- acordării în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfășurarea activității economice, în condițiile stabilite prin normele metodologice;
- prestării în mod gratuit de servicii în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfășurarea activității economice, în condițiile stabilite prin normele metodologice.
4. Se propune modificarea prevederilor art. 301 alin. (2) din Codul fiscal în sensul punerii în acord cu deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene în:
- cauza C – 81/17 Zabrus, potrivit căreia articolele 167, 168, 179, 180 și 182 din Directiva 2006/112/CE, precum și principiile efectivității, neutralității fiscale și proporționalității trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care, prin derogare de la termenul de prescripție de cinci ani prevăzut de dreptul național pentru corectarea declarațiilor privind TVA, împiedică, în împrejurări precum cele din litigiul principal, o persoană impozabilă să efectueze o astfel de corectare în vederea exercitării dreptului său de deducere pentru simplul motiv că această corectare privește o perioadă care a făcut deja obiectul unei inspecții fiscale;
- cauza C - 533/16 Volkswagen AG, potrivit căreia dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune reglementării unui stat membru în temeiul căreia, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, în care TVA a fost facturată persoanei impozabile și a fost plătită de aceasta după mai mulți ani de la livrarea bunurilor în cauză, beneficiul dreptului de rambursare a TVA este refuzat pentru motivul că termenul de decădere prevăzut de reglementarea menționată pentru exercitarea acestui drept ar fi început să curgă la data livrării bunurilor și ar fi expirat înainte de introducerea cererii de rambursare;
- cauza C – 8/17 Biosafe, potrivit căreia articolele 63, 167, 168, 178‑180, 182 și 219 din Directiva 2006/112/CE, precum și principiul neutralității fiscale trebuie interpretate în sensul că se opun reglementării unui stat membru în temeiul căreia, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, în care, în urma unei rectificări fiscale, a fost plătită statului TVA stabilită suplimentar și aceasta a făcut obiectul unor documente de rectificare a facturilor inițiale la mai mulți ani după livrarea bunurilor în cauză, se refuză beneficiul dreptului de deducere a TVA pentru motivul că termenul prevăzut de reglementarea menționată pentru exercitarea acestui drept ar fi început să curgă de la data emiterii facturilor inițiale menționate și ar fi expirat.
Având în vedere aceste decizii ale CJUE, se propune modificarea art. 301 alin. (2) din Codul fiscal, în sensul: - acordării dreptului de deducere a TVA prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite condițiile și formalitățile pentru deducerea taxei sau printr-un decont ulterior, dar în cadrul termenului de prescripție prevăzut în Codul de procedură fiscală, inclusiv in cazul anularii rezervei verificării ulterioare ca urmare a inspecției fiscale;
- acordării dreptului de deducere a TVA de către beneficiarii care primesc facturi de corecție de la furnizori/prestatori în afara termenului de prescripție, în alte situații decât în urma unei inspecții fiscale la furnizor/prestator. Dreptul de deducere poate fi exercitat de beneficiar în cel mult un an de la data primirii facturii de corecție.
5. Se propune implementarea mecanismului taxării inverse pentru livrarea de gaze naturale în interiorul țării până la data de 30 iunie 2022. Totodată, sunt stabilite și măsuri tranzitorii pentru aplicarea acestei măsuri.
6. Se propune prelungirea suspendării depunerii declarațiilor informative prevăzute la art. 324 alin. (4), (5) și (6) din Codul fiscal, până la data de 31 decembrie 2022, având în vedere că se mențin considerentele avute în vedere la momentul suspendării depunerii acestor declarații și faptul că o eventuală schimbare a metodologiei, datorită credibilității surselor de date utilizate la calculul Bazei TVA, exprimată de Comisia Europeană, va putea permite, relativ ușor, reintroducerea obligației de depunere a acestor declarații informative.
TITLUL VIII – Accize și alte taxe speciale
Urmare a discuțiilor purtate în cadrul întâlnirilor grupurilor de lucru constituite în contextul procesului de actualizare și îmbunătățire a Codului fiscal, s-a considerat necesară clarificarea unor prevederi și instituirea unor măsuri având ca scop simplificarea actualelor reglementări, fără a excede cadrului legal comunitar. Totodată, s-a avut în vedere o mai bună înțelegere a legislației în domeniul accizelor, eliminarea unor disfuncționalități și, implicit, o abordare mai facilă a legislației fiscale atât de către contribuabili cât și de către organele fiscale.
În acest sens, față de prevederile actuale ale Titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Codul fiscal, proiectul de modificare a Codului fiscal vizează în principal introducerea următoarelor măsuri:
- ținând cont de modificările/completările/abrogările aduse actelor normative la nivel național, precum și regulamentelor, directivelor sau altor acte la nivel comunitar, este necesară actualizarea trimiterilor din Codul fiscal la actele normative emise la nivel național sau comunitar;
- introducerea unei reglementări privind regimul fiscal aplicabil produselor accizabile rezultate în urma probelor tehnologice în cazul în care cererea de autorizare a antrepozitarului propus se respinge;
- pentru a fi evitată declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva țării noastre, legislația națională, respectiv Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, trebuie modificată astfel încât să fie conformă cu reglementările Uniunii Europene în domeniul accizelor.
În acest sens, se impune adoptarea unor măsuri pentru a corecta neconcordanța cu Directiva 2011/64/UE, respectiv acciza globală pe țigarete să reprezinte cel puțin 60% din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum.
Având în vedere că nivelul actual al accizei totale pentru țigarete nu reprezintă cel puțin 60 % din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, se impune creșterea nivelul accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, de la 483,74 lei/1.000 țigarete la 503,97 lei/1.000 de țigarete.
De asemenea, ținând cont că potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, acciza specifică pentru țigarete se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale, precum și faptul că începând cu data 1 ianuarie 2020 va crește nivelul accizei totale pentru țigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru țigarete.
Totodată, având în vedere că nivelul accizei totale pentru țigarete stabilit pentru anul 2020 este mai mic de 503,97 lei/1.000 țigarete, precum și în vederea asigurării respectării prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE se impune modificarea calendarului privind nivelul accizei totale pentru țigarete prevăzut în Anexa nr. 1 de la Titlul VIII din Codul fiscal.
- introducerea excepției de la termenul general de plată a accizelor în cazul vânzării la distanță, care în prezent se regăsește doar în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere faptul că termenul general de plată a accizelor, precum și excepțiile de la acest termen sunt prevăzute în Codul fiscal;
- potrivit Codului fiscal, orice plătitor de accize are obligația de a depune lunar la autoritatea competentă o declarație de accize până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declarația. De asemenea în cuprinsul Codului fiscal sunt prevăzute excepții de la termenul general de depunere a declarațiilor de accize în anumite situații. Astfel, pentru acuratețea textului se impune ca excepția să aibă în vedere atât regula generală de a depune lunar declarația cât și termenul de depunere;
- modificarea prevederilor privind analizarea nivelului garanției astfel încât aceasta să poată fi făcută fie anual, fie ori de câte ori se consideră necesar, în vederea actualizării în funcție de schimbările intervenite în volumul afacerii, în activitatea antrepozitarului autorizat/destinatarului înregistrat/expeditorului înregistrat/importatorului autorizat sau în nivelul accizelor datorate;
- completarea prevederii privind obligația de înregistrare pentru operatorii economici autorizați în domeniul gazului natural, în sensul precizării momentului în care intervine această obligație, respectiv înainte de desfășurarea activității cu gaz natural. Pentru egalitate de tratament, aceeași prevedere va fi introdusă și pentru operatorii economici producători sau operatorii economici care efectuează achiziții intracomunitare ori care importă cărbune, cocs și lignit, precum și pentru operatorii economici autorizați în domeniul energiei electrice;
- în vederea asigurării unui cadru legal nediscriminatoriu, se impune exceptarea de la îndeplinirea anumitor condiții pentru autorizare, a tuturor locurilor destinate rezervei de stat și stocurilor de urgență, indiferent că respectivul antrepozitar deține mai multe antrepozite fiscale, având și alte destinații,
- în vederea evitării unor interpretări contrare în sensul că prevederile articolelor 414 și 415 din Codul fiscal nu ar fi aplicabile în situația în care accizele nu au fost plătite, se impune modificarea denumirii marginale a acestor articole, în sensul preluării sintagmelor folosite de Directiva 2008/118/CE privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE, respectiv utilizarea sintagmei „produse accizabile eliberate pentru consum” în loc de „produse cu accize plătite”.
Pentru îmbunătățirea modului de funcționare a comisiilor de autorizare a antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați se propune organizarea unei comisii distincte la nivelul Direcției Generale de Administrare Marilor Contribuabili pentru autorizarea operatorilor din categoria marilor contribuabili.
TITLUL IX – Impozite și taxe locale
1. Se propune clarificarea situației depunerii raportului de evaluare de către persoanele fizice sau juridice după primul termen de plată din anul de referință, în sensul că acesta va produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.
2. Clarificări privind valoarea de impozitare a clădirilor în situațiile în care în documentele care atestă proprietatea nu este menționată valoarea.
3. A fost clarificat conform principiilor din Codul fiscal, ca în cazul clădirilor și terenurilor la care se constată diferențe cadastrale, ca impozitul pe clădiri și teren să se datoreze conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează lucrarea cadastrală la oficiile de cadastru.
4. Se propune ca în cazul clădirilor/terenurilor pentru care se datorează taxa pe clădiri/teren în temeiul unui contract de concesiune, administrare, folosință cu o durată mai mare de un an , taxa să se achite în 2 tranșe egale , identic ca în cazul impozitului pe clădiri /teren , respectiv la datele de 31 martie și 30 septembrie.
5. Se propune , identic ca în cazul impozitului pe clădiri/teren , pentru plata cu anticipație pe întregul an a taxei pe clădiri/teren pâna la data de 31 martie , ca autoritățile locale să poată decide acordarea unei bonificații de până la 10 %.
6. Se aduc clarificări în ceea ce privește acordarea scutirii de la plata impozitului pe mijloacele de transport specializate pentru transportul stupilor în pastoral, folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral, în sensul că scutirea se acordă numai în cazul acelor mijloace de transport omologate de către Registrul Auto Român.
7. Se clarifică data declarării unui mijloc de transport, dobândit din străinătate, în evidențele administrației publice locale, în sensul că proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data eliberării cărții de identitate de către Registrul Auto Român.
8. Se propune, ca în cazul contractelor de fiducie, ca impozitele să se datoreze începând cu 1 ianuarie a anului următor încheierii acestor contracte.
9. Pentru corelarea cu prevederile Legii 1/2017, articolul 489 alin. (1) se modifică în sensul eliminării lit. c).
10. Pentru simplificarea și uniformizarea procedurii de actualizare a impozitelor și taxelor locale, se propune ca și pentru vehiculele de marfă cu masa autorizată egală sau mai mare de 12 tone, prevăzute în Codul fiscal la art 470 alin. (5) și (6), să se aplice aceeași regulă generală de actualizare ca la celelalte impozite și taxe locale, acordând competență autorităților locale să actualizeze și impozitul pentru aceste vehiculele, ținând cont de nivelurile minime prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri și de rata de schimb a monedei euro, în vigoare în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a fiecărui an și publicată în Jurnalul Uniunii Europene. Cursul de schimb a monedei euro și nivelurile minime, exprimate în euro, prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri se comunică pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
11. Se propune corelarea cu prevederile Legii nr.203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, astfel încât în cazul contravențiilor prevăzute în Titlul IX-impozite și taxe locale, contravenientul să achite pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii.
12. Întrucât legea de instituire a taxelor extrajudiciare de timbru a fost abrogată de Legea 1/2017, se propune abrogarea prevederilor din Codul fiscal cu privire la destinația și actualizarea acestor taxe.
Totodată se propune si abrogarea art. 494 alin. (11) privind indexarea taxelor judiciare de timbru de către Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
