Datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 600 de miliarde de lei

Datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 600 de miliarde de lei în luna aprilie. Creșterea datoriei publice vine în contextul în care Guvernul a împrumutat în ultimii ani sume mari pentru a finanța deficitul bugetar. Astfel, la final de aprilie, autoritățile înregistrau o datorie publică de 602,9 miliarde lei, 49,2% din PIB. Recent, Finanțele au revizuit îndatorarea anunțată pentru luna martie, de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4%, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, relevă date analizate de Profit.ro.

Cum îndatorarea statului a coborât sub 50% din PIB prin revizuirea pentru martie, Guvernul a scăpat de prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare. Aceasta prevede că depășirea pragului de 50% în ceea ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Autoritățile au transmis, la momentul la care s-a depășit pragul de 50%, că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică.

CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, Market Analyst eToro: Piețele financiare intră în panică, Bitcoin se prăbușește. Foarte multe îngrijorări legate de conflictul din Ucraina și zona de energie. La petrol nu e ca la curent

Recent, Ministerul Finanțelor a estimat că îndatorarea statului se va situa la 49,4% din PIB la finalul acestui an, potrivit datelor disponibile în Programul de convergență. Estimarea de 49,4% reprezintă o îmbunătățire față de cea din decembrie, când Finanțele prognozau în Strategia fiscal-bugetară o îndatorare de 49,8% pentru 2022.

La finele lunii martie, datoria publică, conform standardelor UE, se situa la 594 miliarde lei, comparativ cu 596,9 miliarde de lei la finele lunii februarie.

Raportul privind datoria din aprilie - aproape 603 miliarde lei, reprezentând 49,2% din PIB

CITEȘTE ȘI Scumpirea gazelor a dublat încasările statului din supraimpozitarea producătorilor

Raportul nou pentru martie, cu PIB nominal mai mare și îndatorare revizuită la 48,4%

CITEȘTE ȘI Ciolacu, despre intenția de a aplica impozitul pe casă la valoare, anunțată în premieră de Profit.ro: Nu îmi cereți ca un apartament din Primăverii....Confirmă și impozitarea dură a jocurilor de noroc

Raportul precedent pentru martie, cu PIB nominal mai mic decât cel actual și îndatorare de 50,3%

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV LISTA actualizată a schimbărilor fiscale pregătite: Restricționarea unor coduri CAEN pe microîntreprindere și impozitarea dură a câștigurilor din jocuri de noroc. Plus alte tăieri, limitări și majorări

Odată cu datele pentru finele lunii februarie, Ministerul Finanțelor a prezentat o informare care prevede măsuri de menținere a indicatorului datorie guvernamentală în PIB la un nivel sustenabil. Astfel Guvernul a prevăzut următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice, fără referiri la măsuri de înghețare a salariilor în sectorul public.

• Intensificarea  investițiilor  publice  în  anul 2022, acestea  fiind estimate  să  ajungă  la  7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ  5%  în  2021.  Investițiile  publice sunt așteptate să aibă un impact  pozitiv  asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea  prețurilor  produselor  energetice, blocajele pe lanțurile de aprovizionare, înăsprirea condițiilor financiare, etc.  În  plus,  România  va  beneficia  considerabil  de pe urma mecanismelor de finanțare  europene  pe  care  le  are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune  2021-2027,  România  are  alocate  fonduri europene în valoare de 31,35  miliarde euro,  iar  prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget  alocat  de  29,2  miliarde euro.  Implementarea  PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în   domenii  cheie  ale  economiei  (infrastructură,  educație,  sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere  sustenabilă,  sprijinind digitalizarea  economiei  și  tranziția verde.
• Guvernul  a  prioritizat  o serie de proiecte investiționale, în funcție  de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de  finanțat  ar  urma  să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (cca 7%)."

Implementarea restricțiilor de cheltuieli salariale prevăzute de legea responsabilității fiscal-bugetare depinde, însă, de informațiile pe care Guvernul trebuie să le ia în calcul, datele pe care le raportează către Comisia Europeană. Ministerul Finanțelor menționează, în informarea care însoțește raportările privind datoria publică, că aceasta este calculată conform metodologiei UE, luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre comunicate de către INS. Odată cu publicarea  de către INS a PIB-ului pentru trimestrul I 2022, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează sa fie revizuit și să fie republicat. Finanțele nu precizează ce amploare ar putea avea această revizuire și cum ar influența obligațiile prevăzute de legea reposnabilității fiscal-bugetare.

Trebuie menționat și că salariile din sectorul public au fost înghețate, cu unele excepții, de doi ani, dar autoritățile au anunțat recent creșterea unor salarii și suspendarea angajărilor la stat începând cu luna iulie.

La finele lunii februarie, după cum se vede din tabelul de mai jos, datoria statului se situa la 596,9 miliarde de lei, reprezentând 50,6% din PIB. În ianuarie, datoria a fost de 591,55 miliarde lei, 50,2% din PIB, după 576,56 miliarde lei, 48,9% din PIB, la final de decembrie.

CITEȘTE ȘI Contractele de muncă încep să se micșoreze în Codul Muncii: După ce PNL a propus contractul cu ”cel puțin 32 ore/lună”, PSD merge mai departe și susține ”contractul de zero ore”

Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010 - Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de 50%

Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:

1. Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din PIB, Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

2. Dacă datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB:

a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB;
b) programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
c) măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

3. Dacă datoria publică depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 2;
b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 3;
b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10 (datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an);
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

5. Prevederile pct. 2, 3 și pct. 4 lit. a) nu se aplică în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.

CITEȘTE ȘI Câștigul salarial mediu net, în creștere

Evoluția datoriei publice în ianuarie și februarie