ROMANIAN BOOKMAKERS (Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România), ROMBET (Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc) și ROMSLOT (Asociația Română a Organizatorilor de Sloturi) au trimis o adresă către Guvern, Ministerul Finanțelor și Parlament cu propuneri de modificare a prevederilor legate de industria jocurilor de noroc, deja avansate de Cabinet.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Textul scrisorii
"În calitate de asociații profesionale reprezentative în domeniul jocurilor de noroc, se adresează dumneavoastră pe această cale având în vedere proiectul de Ordonanță de Urgență de modificare a Codului Fiscal publicată de Ministerul Finanțelor Publice în transparență decizională în data de 4 iulie 2022.
Așa cum am menționat și în comunicările precedente, industria jocurilor de noroc, un important contributor la bugetul de stat, dorește să rămână și pe viitor un partener corect și implicat al statului român și să asigure gradul de colectare de peste 98% așa cum a făcut-o în ultimii ani, motiv pentru care vă înaintăm în cele ce urmează propunerile noastre în ceea ce privește o taxare echilbrată și eficientă a industriei, care să asigure și păstrarea celor 45.000 de locuri de muncă.
Înainte de a enunța tehnic aceste propuneri, considerăm însă important să menționăm că industria rămâne consecventă principiilor enunțate și anume de a nu muta sarcina fiscală catre consumator, acest lucru nefăcând decât să încurajeze piața neagră. De altfel, experiența din cele 27 de state analizate la nivelul Uniunii Europene, în 17 dintre acestea, jucătorii nu sunt impozitați deloc, iar în celelalte doar la câștiguri foarte mari și pe anumite tipuri de jocuri, România aflându-se și în acest moment la limita superioară. Un exemplu concludent este cel al Croației, care după numai 3 ani de la impozitarea jucătorilor s-a confruntat cu o mărire uriașă a pieței negre, devenind evidentă nevoia de a reveni la vechiul model care nu prevedea taxarea jucătorilor.
Nu putem, de asemenea, să nu menționăm angajamentul Guvernului României și al Coaliției, reprezentată de dvs. de a nu majora niciun fel de taxe anul acesta, angajament reiterat chiar în aceste zile de președintele Iohannis.
Având în vedere declarațiile dvs publice, precum și dispozițiile art. 3 litera e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal care statuează principiul predictibilității impunerii, statuând cu caracter obligatoriu stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, perioadă în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii, precum și faptul că în aplicarea acestui principiu, dispozițiile art. 4 din Codul Fiscal dispun după cum urmează:
1) Prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
2) În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțin pe parcursul acelui an.
3) În situația în care modificările și/sau completările se adoptă prin ordonanțe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (2).
Considerăm, prin urmare, că este de necontestat faptul că legiuitorul a prevăzut, pe de o parte, că stabilirea unor taxe, impozite și contribuții noi, precum și majorarea celor existente este prerogativă exclusivă a Parlamentului, fiind necesar a fi adoptate prin lege, în sensul strict al termenului, iar pe de altă parte, că, orice modificare a dispozițiilor fiscale în sensul arătat de dispozițiile art. 4 alin. 2 din Codul Fiscal, nu poate intra în vigoare în anul fiscal în curs, sens în care se stabilește că nu pot intra în vigoare decât începând cu 1 ianuarie a anului fiscal următor.
Prin urmare, prevederile art. VIII lit. d) din Propunerea de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, potrivit cărora dispozițiile de la pct. 42 și pct. 43 din propunere se aplică veniturilor plătite începând cu 1 august 2022, contravin prevederilor imperative ale Codului fiscal și vă solicităm prorogarea intrării acestora în vigoare până la 1 ianuarie 2023.
Totodată, vă solicităm să aveți în vedere faptul că implementarea modificărilor la nivelul organizatorilor de jocuri de noroc, în sarcina cărora este prevăzută obligația de a asigura reținerea la sursă a impozitelor pe veniturile din jocurile de noroc, al căror cuantum este modificat conform proiectului Ordonanței de Urgență a Guvernului, implică modificări de esență ale sistemelor tehnice, care nu vor putea fi realizate în termenul scurt prevăzut pentru intrarea în vigoare a modificărilor, conform proiectului.
În acest sens, vă învederăm că:
i) Pentru activitățile de jocuri de noroc de tip cazinouri, cluburi de poker, slot machines și lozuri, potrivit reglementării în vigoare, veniturile până la valoarea de 66.750 Lei sunt exceptate de la aplicarea impozitului, fiind necesară, prin urmare, adaptarea sistemelor și procedurilor operatorilor, astfel încât veniturile monitorizate în vederea impozitării să includă plățile mai mari de 600 de lei, precum și schimbarea pragurilor și a cotelor de impunere, astfel încât să se asigure reținerea la sursă a impozitelor, conform reglementării propuse;
ii) Pentru activitățile de jocuri de noroc, altele decât cele pentru care este prevăzută baza neimpozabilă, implementarea presupune modificări ale sistemelor tehnice utilizate, în sensul reducerii pragurilor și creșterii cotelor aplicabile; în mod particular, pentru activitățile de jocuri de noroc la distanță, această schimbare presupune modificări ale sistemelor auditate, folosite în desfășurarea activității, nefiind fezabil că adaptarea sistemelor se va putea realiza în numai câteva zile"
