DOCUMENT România riscă să plătească sancțiuni Comisiei Europene chiar în timpul deținerii președinției UE, pentru acțiuni la purtător. Ar fi prima țară sancționată în baza Tratatului de la Lisabona

DOCUMENT România riscă să plătească sancțiuni Comisiei Europene chiar în timpul deținerii președinției UE, pentru acțiuni la purtător. Ar fi prima țară sancționată în baza Tratatului de la Lisabona
scris 10 sep 2018

România riscă două premiere care îi vor face probleme în perioada deținerii președinției în exercițiu a Uniunii Europene, pentru 6 luni, începând de la 1 ianuarie. I-ar putea fi impuse, de către Curtea de Justiție a UE, sancțiuni pecuniare chiar în perioada președinției, ca urmare a netranspunerii în legislația națională a celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor, care elimină acțiunile la purtător. România ar fi astfel primul stat UE care primește aceste sancțiuni în baza Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la finele anului 2009. Sancțiunile sunt de ordinul milioanelor de euro și pot crește pe măsură ce Parlamentul României întârzie să adopte proiectul de lege respectiv, relevă un document oficial aflat în posesia Profit.ro.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

De ce este important: Comisia Europeană a decis la 19 iulie să trimită România și Grecia în fața Curții de Justiție pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. Directiva trebuia implementată până la 26 iunie 2017, dar a fost aprobată de Guvern abia anul acesta, la finele lunii mai, și mai trebuie aprobată de Parlament și promulgată de șeful statului.

Mai este important: În baza Directivei, conform datelor analizate de Profit.ro, firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționari având astfel de titluri ce nu includ elementele de identificare ale titularului, vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate.

EXCLUSIV Legea care reglementează lobby-ul în România CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Legea care reglementează lobby-ul în România

Un document oficial transmis de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, liderilor coaliției de guvernământ și analizat de Profit.ro arată că România riscă să fie condamnată la sancțiuni pecuniare de CJUE chiar în timpul exercitării președinției Consiliului Uniunii Europene.

”Există o probabilitate ridicată ca României să îi fie impuse sancțiuni pecuniare pe durata Președinției române a Consiliului UE”, arată ministrul.

Mai mult, România ar fi prima țară care ar fi condamnată la astfel de sancțiuni în baza noului Tratat de Funcționare al Uniunii Europene, intrat în vigoare de la 1 decembrie 2009

”Subliniem că, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și până în prezent, CJUE nu a pronunțat nicio hotărâre întemeiată pe art. 260 alin. (3) TFUE. Toate statele membre au făcut eforturi pentru a evita o astfel de situație”, mai avertizează ministrul de resort. 

Conform articolului citat, în cazul în care constată neîndeplinirea obligației, Curtea poate impune statului membru respectiv plata unei sume forfetare sau a unei penalități cu titlu cominatoriu, în limita valorii indicate de Comisia Europeană. Obligația de plată intră în vigoare la data stabilită de Curte prin hotărârea sa. 

DOCUMENT România riscă să plătească sancțiuni Comisiei Europene chiar în timpul deținerii președinției UE, pentru acțiuni la purtător. Ar fi prima țară sancționată în baza Tratatului de la Lisabona

Deputații Puterii au adoptat o hotărâre prin care aleșii pot fi suspendați până la 1 lună de către majoritate. Sunt interzise pancartele, iar deputații pot fi evacuați din Parlament CITEȘTE ȘI Deputații Puterii au adoptat o hotărâre prin care aleșii pot fi suspendați până la 1 lună de către majoritate. Sunt interzise pancartele, iar deputații pot fi evacuați din Parlament

Cât a solicitat Comisia Europeană ca penalități României și cât s-au strâns deja

Comisia a propus impunerea de către CJUE a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare.

Astfel, prin cererea introductivă, Comisia solicită Curții:

- să oblige România la plata unor penalități pe zi de întârziere în cuantum de 21.974,40 euro pe zi de la data pronunțării hotărârii;

- să oblige România la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 6.016,80 euro, înmulțit cu numărul zilelor care s-au scurs începând din ziua următoare expirării termenului de transpunere stabilit în directiva în cauză până la data îndeplinirii obligațiilor de către România, sau, în lipsa îndeplinirii obligațiilor, până la data pronunțării hotărârii de către Curte, sub rezerva depășirii sumei forfetare minime de 1.887.000 euro;

- să condamne România la plata cheltuielilor de judecată - la finalul lunii iunie, deci la peste un an de la data limită a transpunerii directivei, ministrul de resort calculase că doar suma forfetară se apropia de 2,5 milioane de euro. 

- la aceasta sumă se adaugă însă și penalități de 21.974,40 euro pe zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii CJUE.

DOCUMENT România riscă să plătească sancțiuni Comisiei Europene chiar în timpul deținerii președinției UE, pentru acțiuni la purtător. Ar fi prima țară sancționată în baza Tratatului de la Lisabona

Deși era propus pentru respingere în Senat, proiectul lui Florin Iordache prin care este eliminată din lege închisoarea pentru execuția fără autorizație a lucrărilor de construcții poate fi adoptat CITEȘTE ȘI Deși era propus pentru respingere în Senat, proiectul lui Florin Iordache prin care este eliminată din lege închisoarea pentru execuția fără autorizație a lucrărilor de construcții poate fi adoptat

Proiectul nu a fost aprobat nici măcar de Senat, deși toți prim-miniștrii ultimilor ani au fost avertizați

Comisia Europeană a declanșat prima etapă a procedurii de infringement, punerea în întârziere, în 19 iulie 2017, iar autoritățile române s-au angajat atunci ca Guvernul să aprobe proiectul de lege privind directiva în octombrie 2017, urmând a fi adoptat de Parlament și promulgat de președintele României până în decembrie 2017.

Cum nu s-a întâmplat însă nimic, la 8 decembrie 2017, Comisia a transmls României și avizul motivat, etapa a doua a procedurii de infringement, iar autoritățile de la București au promis ca proiectul să fie aprobat de Guvern în februarie 2018, adoptat de Parlamentul României și promulgat de Președintele României în mai 2018.

Nici de data aceasta, însă, România nu și-a respectat angajamentul, proiectul fiind adoptat de Guvern abia la 31 mai și transmis Parlamentului la 20 iunie, de când zace la Senat, fără a avea nici măcar vreun aviz din partea vreunei comisii de specialitate. Mai mult, în iulie, plenul Senatului a aprobat prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile, după vacanța parlamentară, termen care se împlineșlte abia la 20 noiembrie.

Ministerul Turismului anunță TVA de 5% la cazare și restaurante și redevențe zero în sectorul balnear CITEȘTE ȘI Ministerul Turismului anunță TVA de 5% la cazare și restaurante și redevențe zero în sectorul balnear

Conform documentului citat, la finele lunii august, Comisia Europeană a depus la CJUE cererea introductivă în cauza deschisă împotriva României, declanșând astfel etapa contencioasă.

Termenul pentru depunerea memoriului în apărare al Guvernului României se împlinește la două luni de la data comunicării cererii introductive părții române, iar ministrul delegat pentru Afaceri Europene subliniază că faptul că este în derulare procedura legislativă parlamentară nu ar putea reprezenta un argument care să fie invocat pentru a preveni o condamnare a statului român.

Explicit, ministrul dă vina pe instituțiile din cadrul/subordinea Guvernului României pentru netranspunerea directivei, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Ministerul Justiției și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).

DOCUMENT România riscă să plătească sancțiuni Comisiei Europene chiar în timpul deținerii președinției UE, pentru acțiuni la purtător. Ar fi prima țară sancționată în baza Tratatului de la Lisabona

Mai mult, ministrul arată că, printre zecile de note transmise în 2017 autorităților pentru implementarea directivei, ”instituția noastră a transmis prim-ministrului României 3 note de informare referitoare la necesitatea transpunerii urgente a Directivei 2015/849/UE”. Este vorba de șefii celor trei guverne PSD din 2017 și 2018, respectiv Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă, dar surse diplomatice au declarat pentru Profit.ro că o astfel de notificare a fost transmisă și Guvernului condus de Dacian Cioloș.

EXCLUSIV DOCUMENT Primul inculpat într-un caz de corupție achitat pe motivul presupusei ilegalități a protocolului secret de cooperare Parchet-SRI: un jandarm condamnat în primă instanță pentru luare de mită CITEȘTE ȘI EXCLUSIV DOCUMENT Primul inculpat într-un caz de corupție achitat pe motivul presupusei ilegalități a protocolului secret de cooperare Parchet-SRI: un jandarm condamnat în primă instanță pentru luare de mită

În contextul în care Guvernul nu a implementat directiva, așa cum avea obligația, și a adus România în situația de infringement, majoritatea din Parlament a respins începând de anul trecut mai multe inițiative ale opoziției, referitoare la acțiunile la purtător.

Mai mult, cu scurt timp înainte de aprobarea proiectului de lege, în luna mai, Agentul guvernamental al României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din ultimii 7 ani, Horațiu Radu - care a fost anterior, timp de 4 ani, și agent la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) - a fost eliberat din funcție după ce președintele PSD, Liviu Dragnea, remarcase că ”este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern”.

Horațiu Radu spunea, la părăsirea postului, că a remarcat ”o rezistență internă la transpunerea și implementarea legislației europene”. Radu a fost înlocuit cu Costin-Radu Canțăr, care a fost respins, în urmă cu doi ani, la examenul de admitere în MAE. 

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) este cel care a promovat proiectul de lege, care asigură transpunerea obligatorie în legislația internă a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Guvernul a găsit pentru infrastructură cheia marilor succese: Inaugurări mai mici, dar dese. Două proiecte de modificare a legislaței CITEȘTE ȘI Guvernul a găsit pentru infrastructură cheia marilor succese: Inaugurări mai mici, dar dese. Două proiecte de modificare a legislaței

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a emis atunci un comunicat în care se apăra în legătură cu acuzele apărute în presă, potrivit cărora proiectul obligă românii din diaspora să justifice proveniența sumelor trimise în țară.

Astfel, ONPCSB amintea că a nivelul Uniunii Europene a fost adoptat încă din anul 2015 Regulamentul 2015/847, care instituie în sarcina prestatorilor de servicii de plată implicați în lanțul de transfer de fonduri obligația de Customer Due Diligence (CDD) – Identificarea Clientului, pentru fondurile transferate care depășesc suma de 1.000 euro sau echivalent (regulamentele UE având un caracter obligatoriu pentru toate statele membre).

”În ceea ce ne privește, în proiectul de lege care urmează a fi trimis Parlamentului, plafonul pentru fondurile transferate a fost stabilit la 2.000 de euro. Obținerea informațiilor despre clienți nu înseamnă obținerea informațiilor despre proveniența sumelor transferate”, arăta Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Potrivit acestuia, persoana ordonator/ beneficiar al transferului nu are altă obligație decât aceea de furnizare a datelor de identitate, respectiv doar informațiile uzuale pe care orice cetățean le furnizează atunci când solicită, spre exemplu, un serviciu bancar sau un serviciu al unei alte instituții financiare.

ULTIMA ORĂ FMI pregătește înrăutățirea estimării privind creșterea economică pentru România. Nu mai este loc de tăieri de taxe CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ FMI pregătește înrăutățirea estimării privind creșterea economică pentru România. Nu mai este loc de tăieri de taxe

Situația actuală a firmelor cu acțiuni la purtător

În prezent, firmele pot emite, potrivit Legii societăților 31/1990, fie acțiuni nominative, fie acțiuni la purtător. În cazul acțiunilor nominative, numele proprietarului este înscris în documentul care atestă existența și felul acțiunii, în timp ce în cazul acțiunilor la purtător numele proprietarului nu este menționat, acesta fiind prezumat a fi cel care posedă acțiunea.

"Instituția acțiunii la purtător ridică, însă, tot mai accentuat, problema lipsei transparenței acționariatului, iar cunoașterea în orice moment a acționarilor este esențială în implementarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor, a luptei împotriva terorismului și finanțării acestuia, a prevenirii și combaterii evaziunii fiscale", potrivit Ministerului Finanțelor.

Conform datelor oficiale ale ministerului, numărul de societăți emitente de acțiuni la purtător este astăzi de 483, raportat la un total de 9.187 societăți pe acțiuni, la finele anului trecut, deci aproximativ 5,26% din totalul societăților pe acțiuni. Totodată, 106 societăți cu acțiuni la purtător, dintre cele 483, sunt în procedură de faliment, dizolvare sau lichidare voluntară ori în întrerupere temporară a activității.

Directiva UE impune transparentizarea structurii capitalului social prin crearea unui registru centralizat al beneficiarilor reali și obligația statelor membre de a asigura cunoașterea, în orice moment, a acționarilor/asociaților. Totodată, legislația națională trebuie să prevadă pentru viitor obligația declarării beneficiarului real și în cazul asociațiilor și fundațiilor. De asemenea, trebuie să existe și o evidență centralizată a acestor beneficiari reali.

Planul PSD - Ordonanțe de urgență pentru Legea Lobby-ului, Legea Societăților cu Capital Majoritar de Stat și înființarea Agenției Române pentru Investiții Strategice și Exporturi CITEȘTE ȘI Planul PSD - Ordonanțe de urgență pentru Legea Lobby-ului, Legea Societăților cu Capital Majoritar de Stat și înființarea Agenției Române pentru Investiții Strategice și Exporturi

Schimbări față de legislația actuală

Acțiunile la purtător

Proiectul de lege, așa cum a fost elaborat și prezentat de ONPCSB, elimină posibilitatea societăților pe acțiuni de a emite acțiuni la purtător și acordă un termen de 18 luni de efectuare a conversiei acțiunilor la purtător în acțiuni nominative în cazul societăților pe acțiuni deja înmatriculate la Registrul Comerțului.

În cazul firmelor care nu vor realiza conversia acțiunilor la purtător va fi instituită sancțiunea dizolvării judiciare.

Înființarea Registrului Beneficiarilor Reali (persoanele fizice ce controlează firme, asociații, fundații)

În prezent, informațiile privind identitatea asociaților societăților sunt înregistrate la Registrul Comerțului (societăți în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată), cele ale acționarilor societăților închise sunt înregistrate în registrele acționarilor sau la o societate de registru independentă, iar în cazul societăților tranzacționate pe o piață reglementată evidență se află la Depozitarul Central.

Guvernul dă undă verde proiectelor senatorului Zamfir privind plafonarea dobânzilor la credite și limitarea sumelor percepute de recuperatori. Băncile reclamă că noile prevederi vor afecta creditarea CITEȘTE ȘI Guvernul dă undă verde proiectelor senatorului Zamfir privind plafonarea dobânzilor la credite și limitarea sumelor percepute de recuperatori. Băncile reclamă că noile prevederi vor afecta creditarea

La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naționale ale beneficiarilor reali să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional.

"Având în vedere mecanismele actuale de evidență a structurii persoanelor juridice de drept privat în România și a altor construcții juridice (fiducii), proiectul propune că Registrul beneficiarilor reali să fie divizat, în funcție de modalitatea de înregistrare a acestor persoane juridice și de competențele instituționale în materia înregistrării, evidenței", potrivit MInisterului Justititiei.

Potrivit Legii privind registrul comerțului, în acest registru sunt înregistrate, de către oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale, următoarele: societăți, societăți europene, societăți cooperative europene, organizații cooperatiste de credit, grupuri de interes economic și grupuri europene de interes economic cu sediul principal în România.

Proiectul propune înființarea Registrul beneficiarilor reali ai societăților care va include identitatea beneficiarilor reali ai categoriilor de entități mai sus enunțate. Prin excepție beneficiarii reali ai societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată sunt înregistrați în Registrul beneficiarilor reali ținut de Depozitarul Central.

Informațiile privind beneficiarul real sunt obținute de oficiul registrului comerțului pe baza unei declarații pe proprie răspundere autentică sau dată în fața funcționarului de la registrul comerțului. De asemenea, pentru a se asigura eficiența mecanismului de evidență a beneficiarilor reali, proiectul propune și un regim sancționator gradual pentru nerespectarea termenelor de depunere a declarațiilor (amendă contravențională, iar în caz de neconformare repetată dizolvare judiciară). Proiectul stabilește persoană responsabilă a face declarație, precum și momentul la care trebuie depusă.

În plus, cu privire la societățile deja înregistrate, proiectul propune un termen tranzitoriu de trei luni) de depunere a declarației.

Finanțele vor începe să controleze cum cheltuiesc ONG-urile banii primiți de la populație, din sponsorizări și de la bugetul statului. Vor fi verificați și anii din urmă. Curtea de Conturi acuză control zero CITEȘTE ȘI Finanțele vor începe să controleze cum cheltuiesc ONG-urile banii primiți de la populație, din sponsorizări și de la bugetul statului. Vor fi verificați și anii din urmă. Curtea de Conturi acuză control zero

Modificări aduse legislației privind asociațiile și fundațiile

Proiectul introduce și obligația declarării beneficiarului real al unei asociații sau fundații la momentul formulării cererii de înscriere a acesteia în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție urmează să-și aibă sediul. De asemenea, este propusă și reglementarea obligației de a comunica Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real anual sau ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale acestuia, precum și a sancțiunilor aplicabile în caz de neconformare.

Proiectul de act normativ conține și dispoziții tranzitorii pentru a permite și asociațiilor și fundațiilor înregistrate anterior intrării în vigoare a acestuia să facă declarațiile prevăzute de lege.

Modificări privind regimul TVA aplicat la livrarea de bunuri, inclusiv pentru stingerea unor datorii, avizate de Guvern CITEȘTE ȘI Modificări privind regimul TVA aplicat la livrarea de bunuri, inclusiv pentru stingerea unor datorii, avizate de Guvern

O altă schimbare vizează categoria persoanelor expuse politic; astfel, se realizează extinderea acestei noțiuni și către membri ai parlamentului sau alte organe legislative similare din alte state, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, dar și directori, directori adjuncți și membri ai consiliului de administrație sau membri cu funcții echivalente în cadrul unei organizații internaționale.

De asemenea, urmează să fie modificat și regimul aplicabil clienților ce fac parte din categoria persoanelor expuse politic, în sensul solicitării de a aplică măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei și de a acordă o atenție sporită relațiilor de afaceri cu astfel de persoane ce ocupă funcțiile publice importante la nivel național (spre deosebire de vechea reglementare ce solicită aplicarea acestui tip de măsuri doar pentru persoanele expuse politic nerezidente).

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
firme
actiuni la purtator
lege
infringement
directiva
asociatii
fundatii