DOCUMENT Schimbări de ultima oră aduse proiectului insolvenței, acum avizat și de Ministerul Justiției

Ministerul Finanțelor a lansat oficial proiectul pentru modificarea legislației insolvenței, operând o serie de modificări față de varianta redactată săptămâna trecută, obținută și prezentată de Profit.ro, cel mai probabil ca efect al criticilor primite din partea mediului de afaceri, atât de către avocați, cât și de către practicieni contactați de Profit.ro. Documentul a fost acum avizat și de Ministerul Justitei, condiție necesară pentru a fi adoptat de Guvern. Schimbările importante aduse acum sunt legate de criteriile de ștergere a până la 50% din datoria către stat, introducerea de condiții în care statul poate cesiona creanțe, precum si eliminarea termenului mai scurt în care instanța trebuia să se pronunțe asupra unei  cereri de faliment a statului creditor cu peste două treimi, dacă firma în insolvență nu respectă anumite condiții.

Principalele schimbări față de proiectul anterior

1. Proiectul introduce acum un termen de 10 zile de analiză, de către administratorul judiciar, a cererilor de plăți pentru creanțele născute ulterior datei de deschidere a procedurii de insolvență și instituirea unui mecanism de sancționare progresivă a administratorului judiciar în cazul nerespectării acestui termen, respectiv acordarea dreptului creditorului care a formulat cererea de plăți de a solicita aplicarea unei amenzi și înlocuirea administratorului de către judecătorul sindic.

CITEȘTE ȘI Asociația Environ și Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB) dau startul ediției cu numărul 2, „România Reciclează”!

• În varianta inițială a proectului, titlularul unei creanțe recunoscute de administrator sau judecător, cu un cuantum peste valarea prag, ar fi putut solicita, pe parcursul duratei perioadei de observație, deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanțe nu erau achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii de către administratorul judiciar sau a hotărârii instanței de judecată. În măsura în care administratorul judiciar ar fi omis să se pronunțe asupra cererii de plată depusă de un creditor în termen, putea fi solicitată deschiderea procedurii de faliment de către creditorul în cauză.

2. Ștergerea a până la 50% din datoriile către stat va putea fi făcută cu îndeplinirea a 4 condiții, față de 3 în varianta inițială  proiectului. Reprezentanții statului vor putea aprobă un plan de reorganizare în care este prevăzută reducerea datoriilor dacă sunt îndeplinite obligatoriu următoarele 3 condiții:

• măsura de reducere reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanței bugetare negarantate, față de situația intrării debitorului în faliment;
• debitoarea detine un fond de comerț care să-i permită continuarea activității;
• măsura de reducere conduce la viabilizarea societății debitoare,​

În plus, trebuie îndeplinit și un al patrulea criteriu, dintre următoarele:

• să rezulte un nivel de cel puțin 50% al obligațiilor fiscale curente datorate pe perloada executării planului de reorganizare față de nivelul mediu anual al acestora fnaintea intrării in insolvență;
• societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate de interes public;
• societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate strategică într-o anumită ramură economică.

Anterior, procedura gândită de Finanțe prevedea ștergerea a până la 50% din datorii dacă ar fi fost îndeplinite 3 din 6 criterii, din care obligatoriu primele două. Criteriile erau:

a) să rezulte faptul că aceasta măsură reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanței bugetare negarantate, față de situația intrării debitorului in faliment;
b) să rezulte faptul că debitoarea deține un fond de comerț care sa ii permită continuarea activității;
c) să rezulte faptul că aceasta este singura măsură care poate conduce la viabilizarea societății debitoare;
d) să rezulte un nivel de cel puțin 50% al obligațiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare, față de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării în insolvență;
e) societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate de interes public;
f) societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate strategică într-o anumită ramura economică.

3. Finanțele au renunțat și la introducerea unei modificări care ar fi dat statului creditor un termen mai scurt de soluționare a cererilor de faliment, comparativ cu ceilalți creditori. Astfel, se renunța la intenția de a introduce în legislație următorul paragraf:

"Dacă cererea prevăzută la alin.(1) sau (3) este introdusă de creditorul bugetar care deține cel puțin două treimi din masa credală, judecătorul – sindic constată falimentul debitorului în termen de 10 zile de la depunerea cererii, cu excepția situației în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenție de plată cu acest creditor.”

Cele două alineate menționate rămân și în nouă formă și prevăd că:

“(1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfășurarea activității sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în maxim 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei.

“(3) Titularul unei creanțe curente, certă, lichidă și exigibilă mai veche de 60 de zile și un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligațiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în maxim 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea sa va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenție de plată cu acest creditor.”

4. A crescut, de la 30 de zile în varianta inițială la 90 de zile în actuală formă a proiectului, termenul acordat de la dată intrării în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență, în care practicianul în insolvență care se regăsește în situația de incompatibilitate (este administrator al creditorului si al debitorului) este obligat să opteze pentru exercitarea mandatului de administrator judiciar/lichidator judiciar fie în procedura de insolvență a debitorului, fie a creditorului, notificand în acest sens judecătorul sindic.În cazul în care, la împlinirea termenului, practicianul în insolvență nu și-a îndeplinit obligația de a opta, acesta va rămâne administrator judiciar/lichidator judiciar al debitorului. Orice acte semnate în procedura de insolvență a creditorului după împlinirea acestui termen sunt lovite de nulitate absolută.

5. Pentru cesionarea de creanțe ale statului la firme în insolvență nouă formă a proiectului aduce și condiții. Următoarele condiții trebuie îndeplinite cumulativ:

• prețul cesiunii este cel puțin egal cu valoarea creanțelor bugetare, asigurându- se recuperarea integrală a creanțelor bugetare înscrise in tabelul definitiv consolidat de creanțe;
• plata prețului cesiunii și recuperarea creanțelor bugetare se realizează într-o perioada de maxim 3 ani de la dată încheierii contractului de cesiune;
• cesionarul justifică un interes public în vederea cesionării creanței;
• contractul de cesiune se încheie între data definitivării tabelului consolidat de creanțe și data aprobării planului de reorganizare.
• cesionarul creanței bugetare preia ca urmare a cesiunii de creanță toate drepturile creditorului bugetar
• În situația in care plata prețului cesiunii se se face într-o perioada mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi potrivit Codului Fiscal.
• dacă cesionarul nu plătește creditorului bugetar, la termenele prevăzute în contract, prețul cesiunii, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanța acestuia este o creanță bugetara ce poate fi recuperata potrivit Codului Fiscal.

În situația în care există mai mulți ofertanți care îndeplinesc condițiile, va fi ales ofertantul în funcție de preț și de termenul în care se angajează să plătească.

Anterior, proiectul prevedea în această privința doar că cesiunea creanțelor poate fi prevăzută în planul de reorganizare, dar nu menționa condiții.

6. Prin proiect sunt propuse și o serie de modificari și completari ale regimului juridic al insolvenței societăților de asigurare/reasigurare, printre care:

• Fondul de Garantare va fi introdus obligatoriu în Comitetul Creditorilor. Unul din organele decizionale ale creditorilor și prin care se poate controla activitatea lichidatorului judiciar precum și luarea unor decizii cu impact în derularea procedurii de faliment a societitii de asigurare/ reasigurare este Comitetul creditorilor. Dacă în cadrul Adunării creditorilor voteazi toți creditorii în funcție de ponderea creanței la masă credală, desemnarea Comitetului creditorilor se face în funcție de ponderea creanței la masă credală a primilor 20 de creditori.
  Fondul de Garantare, prin plățile pe care le efectuează, devine pe parcursul procedurii creditorul cu cea mai mare pondere din masă credală. Astfel, pentru protejarea intereselor Fondului de garantare și o reflectare a realității privind pasivul suportat de Fondul de Garantare, în vederea participării la luarea unor decizii cu impact asupra procedurii de insolventd care sunt luate de către creditori care dețîn încă de la început creanțe majoritare, se impune numirea de la început a Fondului de garantare drept membru al Comitetului creditorilor,
• Fondul de Garantare este îndrituit sa se înscrie la masă credala pe tot parcursul procedurii de faliment cu sumele achitate către creditorii de asigurare.
  În acest sens, lichidatorul judiciar are obligația de a analiza creanța Fondului de Garantare și de a o înscrie în tabelul preliminar și care urmeaza și fie definitivat. Propunerea vizează introducerea unui termen minim 30 de zile de la data inregistrarii creanței de catre Fondul de Garantare la instanța competenta în care această creanță să fie analizată și ulterior înscrisă la masă credală în tabelul de creanțe. În lipsa unei astfel de reglementari exprese, se creează un prejudiciu subscrisei și se defavorizează unul din creditorii asupra căruia pasivul societății de asigurare impacteaza în cea mai mare măsură.

Proiectul de ordonanță și nota de fundamentare