Două dintre cele mai profitabile companii energetice, una controlată de statul român (Romgaz), iar cealaltă având statul drept cel mai mare acționar (Electrica SA), figurau, la finalul anului trecut, pe lista ANAF a marilor contribuabili cu obligații restante la bugetul de stat, datoriile neplătite ale acestora ridicându-se, potrivit Fiscului, la suma totală de aproape 60 milioane lei. Prezențe surprinzătoare pe o listă în care, de regulă, "capul de afiș" era ținut de companii de stat cu probleme financiare grave și pierderi pe măsură.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, Electrica SA figura, la 31 decembrie 2015, cu obligații restante la bugetul de stat în sumă de 41,37 milioane lei, din care 29,66 milioane lei impozit pe profit, 11,7 milioane lei dobânzi și penalități, iar restul – impozit pe venituri din salarii. ANAF menționa că a început executarea solită a companiei. Cu această sumă considerată de ANAF drept obligație restantă, Electrica SA se clasa, la finalul anului trecut, pe locul 11 în clasamentul marilor contribuabili datornici la bugetul de stat.
Top 10 al datornicilor era format din Oilfield Exploration (din fostul grup Rompetrol controlat de KazMunayGaz, cu datorii de 922,9 milioane lei, reprezentând celebra "creanță Libia"), firma de consultanță Oana Management SRL (457,04 milioane lei), European Food și Scandic Distilleries, deținute de frații Micula (peste 400 milioane lei fiecare), RATB (222,4 milioane lei), Electrocentrale Constanța (196,8 milioane lei), Gold & Platin Moldova SRL din Suceava, controlată de omul de afaceri turc Yavuz Hatinoglu (90,19 milioane lei), Întreținere Mecanizată a Căii Ferate SA, din grupul CFR (61,9 milioane lei), combinatul Donau Chem al lui Ioan Niculae (47,5 milioane lei) și compania medicală Medicarom Group (44,81 milioane lei).
CITEȘTE ȘI Romgaz estimează un profit net de 1,32 mld. lei în acest an, în creștere cu 12% Electrica SA a raportat pentru 2015 un profit net de 283,9 milioane lei, în creștere cu 5% față de 2014. Cifra anunțată nu include rezultatele pe anul trecut ale filialelor de distribuție. Cu tot cu filiale, în primele 9 luni din 2015, profitul net al Electrica SA s-a ridicat la peste 428 milioane lei, cu 27% mai mare comparativ cu anul anterior. În 2014, profitul net consolidat al Electrica a fost de peste 401 milioane lei.
Până la ora publicării acestui material, reprezentanții Electrica SA nu au răspuns la întrebările Profit.ro cu privire la prezența companiei pe lista datornicilor la Fisc la finalul anului trecut. Cel mai mare acționar al companiei este statul român, care deține circa 48% din acțiuni.
O altă prezență surprinzătoare pe lista neagră a Fiscului este cea a producătorului de gaze Romgaz, unde statul român are o participație de peste 70% din capital. Datele ANAF arată că, la 31 decembrie 2015, Romgaz figura cu obligații restante la bugetul de stat de 18,5 milioane lei, din care 5 milioane lei impozit pe venituri din salarii, 4,02 milioane lei impozit pe profit și 9,48 milioane lei dobânzi și penalități. Mențiunea ANAF în dreptul Romgaz este "cereri de compensare în curs de soluționare". Romgaz se clasa pe locul 21 în topul ANAF al marilor contribuabili datornici la bugetul de stat la finalul lui 2015.
CITEȘTE ȘI Șoferii români măsoară de șapte ori ca să cumpere o dată. Peste 60 de calcule pentru fiecare RCA vândut Anul trecut, Romgaz a obținut un profit net de 1,18 miliarde lei, în scădere cu 16% față de 2014.
"La data de 31.12.2015, Romgaz nu are datorii restante la bugetul de stat. Sumele care apar în lista datornicilor la 31.12.2015 pe site-ul ANAF sunt sume suspendate la executare silită, adică contestații formulate împotriva actelor administrative fiscale prin care se stabilesc creanțe fiscale, conform art.235 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Pentru sumele respective, compania a depus scrisoare de garanție bancară", au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții Romgaz.
Codul de procedură fiscală prevede că în cazul contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale prin care se stabilesc creanțe fiscale, inclusiv pe timpul soluționării acțiunii în contencios administrativ, executarea silită se suspendă sau nu începe pentru obligațiile fiscale contestate dacă debitorul depune la organul fiscal competent o scrisoare de garanție sau o poliță de asigurare de garanție la nivelul obligațiilor fiscale contestate și neachitate la data depunerii garanției. Valabilitatea scrisorii de garanție trebuie să fie de minimum 6 luni de la data emiterii.
CITEȘTE ȘI Ambasadorul SUA: Acțiunea ANAF nu a influențat dreptul Antenei de a emite. A fost pusă în aplicare o hotărâre judecătorească În proiectul de buget pe 2016, Romgaz menționează că a aprobat, în ianuarie, contractarea de servicii externe de avocatură, printre altele pentru "diferendul apărut în urma încheierii de către ANAF a controlului fiscal tematic". De asemenea, în raportul anual preliminar pe 2015, compania precizează că a înregistrat, la 31 decembrie 2015, un provizion pentru litigii în sumă de 15,9 milioane lei în legătură cu un control al ANAF. De altfel, pe 21 decembrie 2015, Romgaz a dat în judecată ANAF, obiectul dosarului înregistrat la Curtea de Apel București fiind "contestație act administrativ fiscal".
Litigiul pare asemănător cu unul declanșat în 2014 între Fisc și altă mare companie energetică de stat, Hidroelectrica. Atunci, în ianuarie, în urma unei inspecții, ANAF a emis pe numele Hidroelectrica o decizie de impunere care prevedea obligații suplimentare de plată la bugetele statului în sumă de 232,5 milioane lei, decizie contestată de Hidroelectrica. Ulterior, ANAF a redus impunerea la 214,3 milioane lei.
Pentru că ANAF nu a răspuns la contestație în termenul legal de 45 de zile, producătorul de energie hidro a dat în judecată ANAF la Curtea de Apel București. În noiembrie 2014, instanța a dat dreptate Hidroelectrica și a obligat ANAF să soluționeze contestația. ANAF a respins contestația, iar în prezent aceasta se judecă pe fond în instanță, Hidroelectrica reclamând atât calcularea greșită a obligațiilor de plată suplimentare stabilite de ANAF, cât și faptul că Fiscul nu mai are dreptul să ceară acești bani întrucât decizia de impunere a fost emisă după declararea insolvenței Hidroelectrica.
