Piața gri sau chiar neagră a forței de muncă, în ascensiune ca urmare a impozitării agresive a capitalului uman, și stimularea investițiilor străine directe au fost principalele motive pentru care actualul Guvern a optat pentru diminuarea impozitului pe venit la 10% și reducerea nivelului contribuțiilor sociale de anul viitor, reiese dintr-un document al Ministerului de Finanțe prezentat acum de Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit documentului, “în prezent, există un număr mare de salariați care lucrează în zona gri sau chiar în zona neagră. La nivelul anului 2016, din cei 6,201 milioane de salariați (conform INS-AMIGO), doar aproximativ 4,7 milioane de salariați plătesc impozite”.
La 31 decembrie 2016 existau 1,129 milioane de contracte de muncă cu timp parțial, 369.000 de persoane fiind înregistrate cu un singur contract de muncă parțial.
“Ponderea acestora (a contractelor de muncă cu timp parțial - n.r.) în totalul contractelor de muncă active a crescut an de an, ajungând la 18,1% în 2016“, se precizează în document.
În ceea ce privește efectul pe care scăderea cotei de impozitare a veniturilor de la 16% la 10% l-ar putea avea asupra investițiilor străine directe, ministerul amintește că, în cazul României, trecerea de la impozitarea progresivă a veniturilor la cota unică de 16% în 2005 s-a concretizat în creșterea acestora până la un nivel de circa 9 miliarde euro, comparativ cu 5 miliarde euro în 2004.
Ministerul prezintă și o serie de “experimente internaționale” din state membre ale Uniunii Europene în care investițiile străine directe au crescut după ce cotele de impozit pe venit au fost reduse. În Estonia, de exemplu, în 2007, când cota de impozit pe venit a scăzut cu 1 punct procentual (de la 23% la 22%), investițiile străine directe au crescut cu circa 40%, până la un nivel, de circa 2 miliarde euro.
Și în Letonia, în 2011, investițiile străine directe s-au majorat de 5 ori (depășind un miliard de euro), după ce cota de impozit pe venit a scăzut la 25%. În celălalt stat baltic, Lituania, reducerea cotei de impozit pe venit cu 6 puncte procentuale începând cu 2006 s-a reflectat într-o creștere a nivelului investițiilor străine directe cu 75% față de 2005.
Ultimul exemplu este Ungaria, care, în 2011, a trecut de la impozitarea progresivă a veniturilor la cota unică (16%), an în care investițiile străine directe au fost de 2,5 ori mai mari decât în 2010, depășind 4 miliarde euro.
