Firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător. Societățile care au astăzi acțiuni la purtător, obligate să le transforme în acțiuni nominative în maximum 1 an și jumătate

Firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător. Societățile care au astăzi acțiuni la purtător, obligate să le transforme în acțiuni nominative în maximum 1 an și jumătate
scris 1 mar 2018

Firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Condițiile sunt introduse într-un proiect de lege redactat la nivelul Ministerului Justiției și care urmează să fie avizat de Guvern, termenele de conformare urmând să fie calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar acesta este publicat în Monitorul Oficial.

Înainte de a fi prezentată aici, infornația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Proiectul transpune, cu întârziere, o Directivă a UE în domeniu.

Actul normativ mai stabilește că firmele, fundațiile și asociațiile vor trebui să declare beneficiarii reali (persoanele fizice care le controlează), iar autoritățile vor ține o evidență centralizată a acestora. În cazul în care nu respectă termenul stabilit pentru transmiterea informațiilor, se poate ajunge chiar la dizolvare judiciară.

Schimbările legislative sunt rezultatul transpunerii, cu o întârziere de mai mult de jumătate de an față de termenul limită, la acest moment, a unei directive UE de combatere a terorismului și spălării banilor.

"Termenul de transpunere a Directivei a fost 26 iunie 2017, motiv pentru care este imperios necesar adoptarea prezentului proiect de lege, urmând ca această legislație primară să fie însoțită, în scurt timp, de o hotărâre de Guvern în care vor fi detaliate aspectele procedurale corespunzătoare. În contextul celor de mai sus, se impune urgentarea aprobării acestui proiect de lege, întrucât la nivelul Comisiei Europene există o cauză declanșată împotriva României pentru neîndeplinirea obligației de comunicare a măsurilor de transpunere a Directivei, acțiune aflată în etapă a doua a fazei precontencioase", potrivit Ministerului Justiției.

Senatul respinge proiectul care interzice firmelor cu acțiuni la purtător să participe la licitații CITEȘTE ȘI Senatul respinge proiectul care interzice firmelor cu acțiuni la purtător să participe la licitații

Procedura de infringement declanșată de Comisie împotriva României a trecut de etapa a doua, cea a avizului motivat, iar a treia etapă este cea a transmiterii cazului la Curtea Europeană de Justiție. În acest sens, la începutul lunii decembrie, Comisia a anunțat că opt țări UE, România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, OLanda și Polonia, au primit încă două luni pentru a transpune Directiva în legislația națională, în caz contrar Comisia avertizând că ar putea trimite aceste țări la Curtea de Justiție a UE. România a cerut trei luni ca să răspundă avizului motivat, dar cererea a fost respinsă, iar termenul de doua luni a expirat.

În nota de fundamentare a proiectului de lege este menționat că Directiva trebuie implementată de urgență în luna februarie, din cauza procedurii de infringement, însă Guvernul nu a respectat nici acest termen asumat de Ministerul Justiției.

Chiar dacă Guvernul nu a implementat directiva, așa cum are obligația să facă, și a adus România în situația de infringement, majoritatea din Parlament a respins începând de anul trecut mai multe inițiative ale opoziției, referitoare la acțiunile la purtător.

Situația actuală a firmelor cu acțiuni la purtător

În prezent, firmele pot emite, potrivit Legii societăților 31/1990, fie acțiuni nominative, fie acțiuni la purtător. În cazul acțiunilor nominative, numele proprietarului este înscris în documentul care atestă existența și felul acțiunii, în timp ce în cazul acțiunilor la purtător numele proprietarului nu este menționat, acesta fiind prezumat a fi cel care posedă acțiunea.

"Instituția acțiunii la purtător ridică, însă, tot mai accentuat, problema lipsei transparenței acționariatului, iar cunoașterea în orice moment a acționarilor este esențială în implementarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor, a luptei împotriva terorismului și finanțării acestuia, a prevenirii și combaterii evaziunii fiscale", potrivit Ministerului Finanțelor.

Conform datelor oficiale ale ministerului, numărul de societăți emitente de acțiuni la purtător este astăzi de 483, raportat la un total de 9.187 societăți pe acțiuni, la finele anului trecut, deci aproximativ 5,26% din totalul societăților pe acțiuni. Totodată, 106 societăți cu acțiuni la purtător, dintre cele 483, sunt în procedură de faliment, dizolvare sau lichidare voluntară ori în întrerupere temporară a activității.

Directiva UE impune transparentizarea structurii capitalului social prin crearea unui registru centralizat al beneficiarilor reali și obligația statelor membre de a asigura cunoașterea, în orice moment, a acționarilor/asociaților. Totodată, legislația națională trebuie să prevadă pentru viitor obligația declarării beneficiarului real și în cazul asociațiilor și fundațiilor. De asemenea, trebuie să existe și o evidență centralizată a acestor beneficiari reali.

RATB va fi transformată în societate pe acțiuni cu denumirea Societatea de Transport București SA. CITEȘTE ȘI RATB va fi transformată în societate pe acțiuni cu denumirea Societatea de Transport București SA.

Schimbări față de legislația actuală

Acțiunile la purtător

Proiectul de lege elimină posibilitatea societăților pe acțiuni de a emite acțiuni la purtător și acordă un termen de 18 luni de efectuare a conversiei acțiunilor la purtător în acțiuni nominative în cazul societăților pe acțiuni deja înmatriculate la Registrul Comerțului.

În cazul firmelor care nu vor realiza conversia acțiunilor la purtător va fi instituită sancțiunea dizolvării judiciare.

Înființarea Registrului Beneficiarilor Reali (persoanele fizice ce controlează firme, asociații, fundații)

În prezent, informațiile privind identitatea asociaților societăților sunt înregistrate la Registrul Comerțului (societăți în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată), cele ale acționarilor societăților închise sunt înregistrate în registrele acționarilor sau la o societate de registru independentă, iar în cazul societăților tranzacționate pe o piață reglementată evidență se află la Depozitarul Central.

Investitorii pot deja să-și concentreze atenția la piața secundară. Hidroelectrica nu se listează, iar Fondul Proprietatea nu mai vine cu oferte promoționale de acțiuni cu discount CITEȘTE ȘI Investitorii pot deja să-și concentreze atenția la piața secundară. Hidroelectrica nu se listează, iar Fondul Proprietatea nu mai vine cu oferte promoționale de acțiuni cu discount

La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naționale ale beneficiarilor reali să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional.

"Având în vedere mecanismele actuale de evidență a structurii persoanelor juridice de drept privat în România și a altor construcții juridice (fiducii), proiectul propune că Registrul beneficiarilor reali să fie divizat, în funcție de modalitatea de înregistrare a acestor persoane juridice și de competențele instituționale în materia înregistrării, evidenței", potrivit MInisterului Justititiei.

Potrivit Legii privind registrul comerțului, în acest registru sunt înregistrate, de către oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale, următoarele: societăți, societăți europene, societăți cooperative europene, organizații cooperatiste de credit, grupuri de interes economic și grupuri europene de interes economic cu sediul principal în România.

Proiectul propune înființarea Registrul beneficiarilor reali ai societăților care va include identitatea beneficiarilor reali ai categoriilor de entități mai sus enunțate. Prin excepție beneficiarii reali ai societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată sunt înregistrați în Registrul beneficiarilor reali ținut de Depozitarul Central.

Informațiile privind beneficiarul real sunt obținute de oficiul registrului comerțului pe baza unei declarații pe proprie răspundere autentică sau dată în fața funcționarului de la registrul comerțului. De asemenea, pentru a se asigura eficiența mecanismului de evidență a beneficiarilor reali, proiectul propune și un regim sancționator gradual pentru nerespectarea termenelor de depunere a declarațiilor (amendă contravențională, iar în caz de neconformare repetată dizolvare judiciară). Proiectul stabilește persoană responsabilă a face declarație, precum și momentul la care trebuie depusă.

În plus, cu privire la societățile deja înregistrate, proiectul propune un termen tranzitoriu de trei luni) de depunere a declarației.

Record de firme suspendate în ianuarie. Multe suspendări de PFA din cauza modificărilor fiscale, dar și a incertitudinii CITEȘTE ȘI Record de firme suspendate în ianuarie. Multe suspendări de PFA din cauza modificărilor fiscale, dar și a incertitudinii

Modificări aduse legislației privind asociațiile și fundațiile

Proiectul introduce și obligația declarării beneficiarului real al unei asociații sau fundații la momentul formulării cererii de înscriere a acesteia în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție urmează să-și aibă sediul. De asemenea, este propusă și reglementarea obligației de a comunica Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real anual sau ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale acestuia, precum și a sancțiunilor aplicabile în caz de neconformare.

Proiectul de act normativ conține și dispoziții tranzitorii pentru a permite și asociațiilor și fundațiilor înregistrate anterior intrării în vigoare a acestuia să facă declarațiile prevăzute de lege.

Finanțele cer administrațiilor ANAF să primească declarațiile 230 depuse de ONG-uri. Formularele vor fi, însă, verificate CITEȘTE ȘI Finanțele cer administrațiilor ANAF să primească declarațiile 230 depuse de ONG-uri. Formularele vor fi, însă, verificate

O altă schimbare vizează categoria persoanelor expuse politic; astfel, se realizează extinderea acestei noțiuni și către membri ai parlamentului sau alte organe legislative similare din alte state, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, dar și directori, directori adjuncți și membri ai consiliului de administrație sau membri cu funcții echivalente în cadrul unei organizații internaționale.

De asemenea, urmează să se modifice și regimul aplicabil clienților ce fac parte din categoria persoanelor expuse politic, în sensul solicitării de a aplică măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei și de a acordă o atenție sporită relațiilor de afaceri cu astfel de persoane ce ocupă funcțiile publice importante la nivel național (spre deosebire de vechea reglementare ce solicită aplicarea acestui tip de măsuri doar pentru persoanele expuse politic nerezidente).

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
firme
actiuni la purtator
lege
infringement
directiva
asociatii
fundatii