O treime dintre managerii marilor companii din România consideră corupția larg răspândită în business. Situația, similară celei din Marea Britanie, dar mai bună decât în Italia, Ungaria și Cehia

O treime dintre managerii marilor companii din România consideră corupția larg răspândită în business. Situația, similară celei din Marea Britanie, dar mai bună decât în Italia, Ungaria și Cehia
scris 2 mai 2018

O treime dintre managerii marilor companii din România consideră că practicile legate de corupție sunt larg răspândite în mediul de afaceri. Procentajul a scăzut la 34%, de la 36% anul anterior, și România se situează la același nivel de corupție percepută cu Marea Britanie. În comparație, mai mulți șefi de companii din Ungaria (66%), Slovacia (66%), Cehia (54), Portugalia (46%), Italia (68) sau Bulgaria (60) consideră că în țările lor există corupție în mediul de afaceri.

Trebuie notat că sondajul nu evaluează un nivel real al corupției, ci unul perceput. De asemenea, trebuie ținut cont că la acest sondaj au participat șefii de companii mari, iar percepția acestora asupra corupției este diferită de cea a populației.

La nivel global, 38% dintre executivii din 55 de țări declară că practicile legate de corupție sunt larg răspândite în mediul de afaceri, arată studiul EY Global Fraud Survey, care sondează percepțiile a 2.550 de directori executivi din 55 de țări.

Conform rezultatelor sondajului, România este în prezent plasată sub media globală, cu 34%. Trebuie remarcat faptul că percepția a scăzut de la 36% cât înregistra în sondajul de anul trecut, dar rezultatul este încă departe de media scorului  țărilor dezvoltate, de 20%.

Tesla este dată în judecată pentru două miliarde de dolari, fiind acuzată că a copiat designul camioanelor Nikola CITEȘTE ȘI Tesla este dată în judecată pentru două miliarde de dolari, fiind acuzată că a copiat designul camioanelor Nikola

"Sondajul care a captat răspunsul participanților români de-a lungul ultimilor 6 ani arată îmbunătățiri vizibile ale percepției privind corupția în țară. România este un studiu de caz important pentru UE cu privire la modul în care măsurile instituționale abordează corupția ", subliniază  liderul Serviciului de Investigare a Fraudelor și al Disputelor (FIDS) din EY România, Kenan Burcin Atakan.

Studiul EY analizează și evoluția percepției corupției în ultimii 4 ani, în contextul eforturilor statelor de a combate acest fenomen. Astfel, consultanții notează în cazul României activitatea "semnificativă a DNA aîn ultimii 10 ani".

"Rezultatele sondajului pentru China, Cehia, România și SUA arată o scădere a procentajelor celor care consideră că este răspîndită corupția. În aceste țări, autoritățile au fost active (în combaterea corupției, n.r.) înainte de 2014", potrivit studiului.

Astfel în ultimii 10 ani, procentajul celor care consideră corupția răspândită a scăzut în România cu 12 puncte procentuale, în Cehia cu 13, China 8 puncte și SUA 4 puncte.

Regiunile în care se consideră că riscurile de corupție sunt ridicate, cu valori mai mari decât media globală, sunt Europa Centrală și de Est (47%), Orientul Mijlociu (62%) și America Latină (74%), în ciuda îmbunătățirii legislației anticorupție și a intensificării acțiunilor de combatere a acesteia în anumite țări.

Practicile legate de mită și corupție nu au mai înregistrat nicio o ameliorare la nivel global încă din 2012, în ciuda intensificării, fără precedent, a activității de investigare și control și a introducerii unor noi legi privind răspunderea penală a companiilor în această perioadă.

38% dintre executivii de la nivel global consideră că mita și corupția au rămas prezente în mediul de afaceri, deși autoritățile de reglementare și agențiile de aplicare a legii au impus penalități de peste 11 miliarde de dolari din 2012 până în prezent.

Integritatea se află pe ordinea de zi a echipelor de conducere, iar 97% dintre respondenți recunosc importanța integrității organizației lor. Cu toate acestea, se observă o discordanță între intențiile organizațiilor și comportamentul real. 13% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să ofere bani pentru a câștiga sau a păstra o afacere. Acest procent se ridică la 20% în rândul celor care au sub 35 de ani (1 din 5 respondenți, comparativ cu unul din opt respondenți cu vârsta peste 35 de ani).

În acest context, organizațiile trebuie, pe de o parte, să clarifice la nivel intern faptul că a acționa corect intră în responsabilitatea fiecărui angajat, iar a implementa un program de responsabilizare, de sus în jos pe linie ierarhică, în care să implice angajații – intră în responsabilitatea managementului.

22% dintre respondenți consideră că a avea o conduită etică ține de fiecare individ, în timp ce 41% spun că intră în responsabilitatea conducerii companiei.

În privința gestionării abaterilor, 78% dintre respondenți au declarat că organizațiile lor sancționează aceste practici, însă, doar 57% au auzit de cazuri în care anumiți angajați au fost penalizați.

Un management eficient al implementării unor standarde etice trebuie să-i includă însă și pe terți - cei care acționează în numele organizației, potrivit raportului. În prezent, analizarea afacerii unei terțe părți nu pare să reprezinte o prioritate, doar 59% dintre respondenți spun că au o abordare bazată pe identificarea riscurilor și pe un proces de verificare a integrității în rândul terților.

Conformarea la prevederile GDPR

Noul Regulament al UE privind protecția generală a datelor (GDPR) are deja și va continua să aibă un impact semnificativ asupra oricărei organizații care colectează, procesează, folosește și stochează datele cu caracter personal ale cetățenilor UE, ca parte a activității lor zilnice. Ca atare, companiile ar trebui nu doar să fie conștiente de dispozițiile GDPR, ci să le înțeleagă profund, împreună cu noile drepturi pe care le va avea persoana vizată, urmând un model și o strategie holistică, concentrându-se asupra următoarelor domenii: conformitatea legislativă, mediul juridic domestic și internațional, precum și securitatea IT.

La întrebarea în ce măsură companiile lor cunosc prevederile GDPR, 38% dintre respondenții români au răspuns pozitiv. Acest nivel de conștientizare se apropie de media globală de 40%, dar este mai scăzut decât media țărilor dezvoltate și a celor din Europa Centrală și de Est, de 54%, respectiv 42%.

"Afacerile românești nu sunt încă pregătite să se conformeze cu prevederile GDPR. În timp ce instituțiile financiare și companiile mari au luat măsuri pentru a se conforma noii legislații, întreprinderile locale ar trebui să își reconsidere punctul de vedere începând de astăzi, cu mai puțin de o lună înainte de punerea în aplicare”,  susține Kenan Burcin Atakan, liderul FIDS România.

Ca urmare a digitalizării pieței și a dezvoltării tehnologice extrem de rapide, companiile continuă să se confrunte cu un număr tot mai mare de atacuri cibernetice, inițiate fie de atacatori individuali, fie de rețele de crimă organizată și de grupări teroriste. Atunci când se produc breșe de securitate, acestea pot avea un puternic impact asupra operațiunilor, ceea ce ar putea duce la pierderi operaționale mari și la generarea unor riscuri semnificative din perspectiva conformității cu prevederile GDPR.

Participanții la sondaj sunt de părere că atacurile cibernetice reprezintă al doilea cel mai mare risc pentru afaceri după mediul macroeconomic, cu 38% răspunsuri pozitive.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
coruptie
ey
romania
mediu de afaceri