Președintele Iohannis a promulgat Bugetul de stat pentru 2018, dar este îngrijorat de capacitatea Guvernului de a menține deficitul de 3% din PIB

Președintele Iohannis a promulgat Bugetul de stat pentru 2018, dar este îngrijorat de capacitatea Guvernului de a menține deficitul de 3% din PIB
Profit.ro
Profit.ro
scris 3 ian 2018

Președintele Klaus Iohannis a promulgat azi Legea bugetului de stat pentru anul 2018, dar atrage atenția asupra ”vulnerabilităților” acestuia și se arată preocupat de capacitatea Guvernul de a se încadra în ținta de deficit de 3% din PIB.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

1 aprilie - Profit Health.forum Radiografia cheltuielilor din sănătate - cu sprijinul: Arpim, Bristol Meyers Squibb, Roche, Stada, MSD, UCB Pharma Romania
9 aprilie - Eveniment Profit.ro - Investiții vs Deficit: Provocări și riscuri sub impactul datoriei și deficitelor publice în creștere
23 aprilie - Maratonul de Educație Financiară

Parlamentul, reunit în ședință comună, a adoptat pe 22 decembrie, cu 255 de voturi ”pentru” și 95 de voturi ”împotrivă”, Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

Documentul a fost prezentat în premieră de Profit.ro în urmă cu o lună.

”Președintele Klaus Iohannis atrage însă atenția asupra unor vulnerabilități ale bugetului anului 2018 și asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil și echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menținerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate și sustenabilitate fiscal-bugetară”, a arătat administrațai prezidebțială într-un comunicat.

Potrivit șefului statului, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcție, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.

”Ca element procedural, construcția bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviație semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul național era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.Președintele României își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deși înregistrăm rate record de creștere economică, există dificultăți și unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ținta de 3% din PIB”, mai arată sursa citată.

CONFIRMARE Guvernul introduce pentru angajații IT o schemă de ajutor: Bani nerambursabili în cuantum total de 300 milioane lei pe 3 ani. Ce condiții vor fi pentru angajatori CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Guvernul introduce pentru angajații IT o schemă de ajutor: Bani nerambursabili în cuantum total de 300 milioane lei pe 3 ani. Ce condiții vor fi pentru angajatori

Președintele susține că deși bugetul anului 2018 este construit, la fel ca și în 2017, pe o țintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate și Creștere, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu.

Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a Președinției a evidențiat anumite vulnerabilități ale construcției bugetare atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli. 

În ceea ce privește veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecția unei creșteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puțin două considerente. Pe de o parte, experiența fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creșteri economice peste cea prognozată inițial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului - fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017. În același timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creștere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcția bugetului este lipsită de estimări și calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deși în prezent mult atenuată în raport cu versiunea inițială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble față de cele estimate în prima variantă.

Indicatorul CFA România: Numărul analiștilor care anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni și majorarea ratelor de dobândă la leu a crescut CITEȘTE ȘI Indicatorul CFA România: Numărul analiștilor care anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni și majorarea ratelor de dobândă la leu a crescut

Astfel, Președintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătățirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale. Aceasta reprezintă principala direcție prin care poate fi asigurată sustenabilitatea creșterii salariilor și a pensiilor românilor, astfel încât situația finanțelor publice și bunăstarea cetățenilor să nu fie afectate pe termen mediu și lung. Trebuie avut în vedere, totodată, și faptul că România înregistrează, în prezent, unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din întreaga Uniune Europeană.

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, Președintele României subliniază importanța susținerii investițiilor, dat fiind rolul de antrenare al investițiilor în planul dezvoltării economice. Președintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiționale, ci trebuie ca investițiile să fie și realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esențiale de investiții, în special în infrastructură.

Deși investițiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiții naționale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 și 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani.

În acest sens, Președintele României atrage atenția asupra importanței investițiilor, deopotrivă în sens cantitativ și calitativ, pentru consolidarea unei creșteri economice sănătoase în 2018 și în anii următori. Guvernul trebuie să fie conștient că sacrificarea, în continuare, a factorului investițional este de natură să submineze potențialul de dezvoltare al României. Este esențial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiții în infrastructură.

Guvernul recunoaște că nu respectă Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. De la campioana austerității, România a ajuns la cel mai mare deficit structural din UE CITEȘTE ȘI Guvernul recunoaște că nu respectă Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. De la campioana austerității, România a ajuns la cel mai mare deficit structural din UE

”Aceste vulnerabilități sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeași stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind și consecința politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum. Astfel, accentuarea presiunilor inflaționiste din economie la o rată a inflației de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creșterea ratelor dobânzii și cu deprecierea monedei naționale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populației și creează vulnerabilități economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile și evaluări realiste, atât în fundamentarea și execuția bugetară, cât și la nivelul politicilor economice, în general”, afirmă președintele.

Totodată, în contextul unor ample modificări fiscale - îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali -, Klaus Iohannis subliniază că este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor și mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv.

Consultant Deloitte: Majoritatea companiilor vor fi atrase în sistemul split TVA, din 2018, cu unele costuri CITEȘTE ȘI Consultant Deloitte: Majoritatea companiilor vor fi atrase în sistemul split TVA, din 2018, cu unele costuri

Față de proiectul aprobat inițial de Guvern, Parlamentul a suplimentat bugetele mai multor instituții, potrivit news.ro.

Cea mai mare sumă, 350 de milioane de lei, a fost transferată fondului de rezervă al Guvernului, iar banii au fost luați din bugetul alocat pentru contribuția României la Uniunea Europeană.

Astfel, au fost acordate 60 de milioane de lei în plus Secretariatului General al Guvernului pentru finanțarea cultelor religioase și alte 5 milioane pentru minorități.

DOCUMENT final - Iohannis a promulgat split TVA: obligatoriu pentru firme în insolvență sau cu întârzieri. Pragurile de îndatorare - majorate de 10 ori, perioada de achitare a datoriilor, extinsă cu 30 zile. Noi excepții de la aplicare CITEȘTE ȘI DOCUMENT final - Iohannis a promulgat split TVA: obligatoriu pentru firme în insolvență sau cu întârzieri. Pragurile de îndatorare - majorate de 10 ori, perioada de achitare a datoriilor, extinsă cu 30 zile. Noi excepții de la aplicare

De asemenea, Ministerul Culturii a primit în plus 8 milioane de lei pentru construirea monumentului Unirii de la Alba Iulia.

Tot 10 milioane de lei în plus a primit și Ministerul Energiei pentru un program de cercetare în domeniul nuclear.

Radioul public a primit 3 milioane de lei în plus față de ce dăduse Guvernul inițial.

Tot cu 3 milioane de lei a fost majorat și bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Nu în ultimul rând, Curtea Constituțională a primit 2 milioane de lei în plus față de varianta aprobată inițial de Guvern.

În schimb, plenul reunit al Parlamentului a respins, luni, amendamentul adoptat vineri în Comisiile de buget-finanțe privind creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale.

Guvernul a semnat decizia prin care angajații Fiscului vor fi premiați cu bani din controale CITEȘTE ȘI Guvernul a semnat decizia prin care angajații Fiscului vor fi premiați cu bani din controale

Amendamenul adoptat inițial în comisii stabilea că: „În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 și art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepția impozitului din venituri din pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale astfel: a) 18% la bugetul local al județului; b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, la trezoreria municipiului reședință de județ”.

Amendamentul a fost depus de către senatorul PSD Eugen Teodorovici, PNL, USR, PMP și UDMR, dar a fost respins luni în plenul Parlamentului cu 105 voturi “pentru” și 119 voturi “împotrivă”.

În priiectul de buget trimis Parlamentului, Guvernul a estimat o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (196 miliarde euro), potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ritm în scădere față de estimarea Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) pentru acest an, de 6,1%.

Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Guvernul a amânat plata contribuțiilor, TVA și impozitului pe profit în cont unic la Trezorerie CITEȘTE ȘI Guvernul a amânat plata contribuțiilor, TVA și impozitului pe profit în cont unic la Trezorerie

În proiectul de buget au fost prevăzute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanță pentru toți salariații din sistemul public, creșterea salariului minim și mediu net în întreaga economie (public și privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% și a pensiei minime cu 23%, potrivit Guvernului. Legat de persoanele cu dizabilități, bugetul prevede creșterea indemnizației acestora cu 30% de la 1 ianuarie.

În același timp, în buget s-au alocat 4,5 miliarde lei pentru programele de ajutor de stat care vor demara anul viitor.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 au fost estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi in veniturile bugetare pe 2018 le înregistrează contribuțiile sociale, cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8%, accize cu 3,3%, impozit pe salarii și impozit pe venit cu 2,3% din PIB.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 au fost estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.

Totodată, cheltuielile de personal au fost estimate la 81,2 miliarde lei, o creștere de 11,6 miliarde lei față de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu asistența socială ajung în 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9% din PIB.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile vor fi în anul 2018 - 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică sunt estimate la 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB), potrivit proiectului. Cheltuielile cu investițiile în anul 2018 vor fi de 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creștere cu 13 miliarde lei față de anul 2017, potrivit estimărilor Guvernului.

viewscnt
Afla mai multe despre
buget