Producătorii de răcoritoare amenință cu concedierea a 6.500 de angajați după introducerea accizei pe băuturile cu zahăr. Risc de înlocuire a zahărului cu îndulcitori chimici și mai nocivi

Prin introducerea unei accize pe băuturile răcoritoare cu conținut de zahăr, cea mai mare din Europa, Guvernul României creează un precedent periculos, suprataxarea alimentelor, care va avea ca efect pierderea a peste 10% din locurile de muncă existente în lanțul valoric al acestor produse, amenință Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).

Dacă proiectul publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe va fi adoptat, atunci băuturile răcoritoare vor fi singurele produse din industria alimentară care vor fi suprataxate, arată Asociația, care semnalează că taxa este si cea mai mare comparativ cu cele câteva țări europene în care este introdusă. Comparația e făcută având în vedere atât valoarea absolută cât si ponderea în prețul la raft, de până la 40%.

Intenția de a sancționa fiscal conținutul de zahăr poate determina producătorii de băuturi să înlocuiască zahărul cu îndulcitori chimici mult mai nocivi pentru sănătatea consumatorilor pentru a păstra prețurile reduse și a nu pierde cumpărători. Astfel, o măsură prin care Guvernul pretinde că vrea să protejeze populația poate avea efecte diametral opuse dacă firmele producătoare nu își vor asuma creșterile de costuri cu acciza, nici transferarea integrală a acesteia către consumatori, pentru a nu-și vedea vânzările diminuate, ci vor ajusta cheltuieli în zona ingredientelor, ceea ce ar coborî calitatea acestor produse chiar și mai jos de nivelul actual.

Guvernul este lipsit de coerență în pretenția de a dori să descurajeze consumul de zahăr și prin faptul că, în paralel cu accizarea unor produse finale care îl conțin, nu propune și eliminarea sau reducerea subvenției pentru fermierii care cultivă sfeclă de zahăr, ci continuă să sprijine din bani publici materia primă folosită pentru produse pe care apoi le sancționează fiscal pe motiv că sunt nocive sănătății.

Taxa propusă de Guvernul României este de trei ori mai mare decât în Franța și Belgia, de două ori mai mare decât în Olanda și similară cu cea din Marea Britanie, în condițiile în care în aceste țări puterea de cumpărare este cu până la de două ori mai mare decât în România. Totodată, taxa este de zece ori mai mare decât la vecinii din Ungaria, susțin companiile.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Finanțele nu se mai prefac că așteaptă doar scăderea dobânzilor și creșterea creditării pentru popor ca urmare a taxei bancare și trec încasări de 300 mil. lei la rectificare

Astfel, băuturile cu un conținut de zahăr de 5-8 grame la 100 de mililitri (50-80 grame la 1 litru) vor avea o acciză de 0,8 lei pe litru, iar cele cu un conținut de peste 8 grame la 100 de militri (80 de grame pe litru) de produs vor fi taxate cu 1 leu pe litru. Acciza va fi datorată de producători, importatori sau cei care achiziționează intracomunitar, potrivit proiectului unei Ordonanțe cu măsuri fiscal-bugetare.

"Această măsură descurajează consumul de alimente nesănătoase și aduce venituri care pot fi investite în educație și sănătate", susține Guvernul.

Țări precum Danemarca, în care o astfel de taxă a fost introdusă în trecut, au abandonat-o pe parcurs după ce s-a constatat lipsa de efecte benefice.

O astfel de suprataxă ar putea aafecta sectorul băuturilor răcoritoare, care are în proporție de peste 90% furnizori autohtoni, susțin companiile: creșterea inflației, stoparea investițiilor, disponibilizări sau chiar închideri de fabrici. Pe lanțul valoric al băuturilor răcoritoare sunt peste 60.000 de angajați, dintre care 6.500 ar urma să își piardă locurile de muncă.

„Guvernul nu va încasa sumele preconizate. O industrie zguduită din temelii va contribui mai puțin la bugetul de stat, pentru că va exista un impact profund negativ, începând cu fermierul care cultivă sfeclă de zahăr și până la distribuitori și magazine. Modul în care este implementată de Guvern este unul netrasparent și nedrept față de o industrie care contribuie de ani de zile la dezvoltarea României. În Europa, doar 3% din aportul caloric mediu al unui adult este reprezentat de băuturile răcoritoare, conform studiilor. De aceea, interesul manifestat pentru sănătatea românilor ascunde, de fapt, disperarea Executivului de a scoate bani din piatră seacă pentru a astupa găurile bugetare”, aratăn reprezentanții ANBR.