Statul crede că a găsit soluția prin care să-i determine pe români să citească mai mult, pregătind în acest sens un set de facilități fiscale care să stimuleze lectura. Motivul: românii cumpără mai puține cărți decât vecinii bulgari, iar cei mai mari consumatori de carte din țară sunt preșcolarii și copiii din clasele primare. Cu cât înaintează în vârstă, românii citesc tot mai puțin.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Cu acest argument, în Parlament a fost pregătit un set de legi care prevede, printre altele, introducerea unei cote zero de TVA pentru cărțile tipărite și de 5% pentru cărțile în format electronic, scutirea de impozit a libăriilor, dar și de impozitul pe venit a angajaților din edituri, precum și acordarea în fiecare an școlar sau calendaristic a câte 50 de euro elevilor și a câte 100 de euro profesorilor pentru a cumpăra cărți.
Mai multe inițiative legislative cu aceste prevederi au fost depuse de parlamentari, sub forma unui pachet legislativ intitulat ”Pactul pentru carte”, care își propune dublarea consumului de carte în doi ani.
Autorii proiectelor de lege invocă statisticile privind piața de carte din România, situată pe ultimul loc în Europa în privința numărului de cărți citite pe cap de locuitor. Potrivit datelor amintite, industria cărții în România este una din cele mai mici din Europa, estimată între 100 și 200 milioane de euro, în coada clasamentului alături de țări mai mici, precum Slovenia, Slovacia, Bulgaria sau Grecia.
”Românii cumpără mai puține cărți decât vecinii bulgari, dar mai ales decât slovenii, care au o piață de carte de 75 de milioane de euro, deși țara are doar 2 milioane de locuitori. Specialiștii în domeniu susțin că un român plătește pe cărți în medie, anual, în jur de 3 euro, cei mai mari consumatori de carte din țară fiind preșcolarii și copiii din clasele primare. De asemenea, cu cât înaintează în vârstă, românii citesc tot mai puțin”, arată autorii proiectelor.
Conform unui studiu realizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, rezultatele acestui fenomen se observă deja: 42% din copiii de 15 ani erau analfabeți funcționali în 2016, comparativ cu media europeană a analfabetismului funcțional, care este de 17%.
În scopul stimulării lecturii și achiziției de carte, opoziția propune în primul rând reducerea cotelor de TVA pentru cărțile tipărite și pentru cele în format electronic.
Inițiatorii amintesc că scăderea TVA de la 9 la 5% pentru cărți, manuale scolare, ziare și reviste, a avut un impact bugetar de doar 0,2% din PIB, dar nu a redus prețul cărților decât cu aproximativ 2 lei.
Prin urmare, o primă măsură propusă este reducerea TVA la o cotă zero pentru cărțile tipărite.
În acest context, este amintit faptul că Parlamentul European a adoptat în iunie 2017 decizia prin care li se oferă statelor membre posibilitatea de a reduce până la zero cota de TVA pentru cărti, ziare și periodice, inclusiv pentru cele în format electronic, iar Irlanda și Marea Britanie sunt două dintre statele care aplică această cotă de 0% cărților.
Deși la nivel european este permisă o cotă de TVA zero și pentru cărțile în format electronic, autorii proiectului propun însă reducerea de a cota standard de 19% la doar 5%.
O altă măsură propusă pentru stimularea pieței de carte este scutirea de impozitul pe clădiri și pe teren în cazul spațiilor utilizate pentru funcționarea librăriilor sau anticariatelor în care vânzarea de carte reprezintă cel puțin 50% din cifra de afaceri.
”Potrivit celor mai recente date, tot mai multe librării au fost închise în ultimii cinci ani, existând orașe întregi în care librăriile lipsesc sau au fost plasate într-o zonă periferică. La ora actuală, 45% din populație trăiește în mediul rural unde librăriile sunt un fenomen rar întâlnit, Numărul librăriilor fizice este tot mai redus si, din păcate, mai ales în contextul ultimilor ani, fără măsuri de acest fel, sunt perspective foarte slabe ca această rețea să cunoască o extindere semnificativă în perioada următoare”, arată autorii proiectelor.
Aceștia propun, totodată, după modelul aplicat programatorilor IT, scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor pentru meseriile din domeniul pieței de carte, precum corector, redactor, paginator și grafician.
Printr-un alt proiect este propusă acordarea unui ajutor financiar, în valoare de 50 euro echivalent în lei, elevilor absolvenți ai primului an de studiu din fiecare ciclu școlar în scopul achiziționării de cărți și cărți în format electronic.
Totodată, este propusă acordarea anual, la cerere, pentru cadrele didactice a unui suport financiare, în valoare de 100 euro echivalent în lei, pentru a cumpăra cărți în format electronic, necesare îmbunătățirii activității didactice.
Printr-un alt proiect, este propusă asigurarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare astfel încât bibliotecile școlare să poată crește fondul de carte cu cel puțin 0,5 cărți anual pentru fiecare elev din cadrul unei școli. Impactul bugetar calculat pentru această măsură este de 20 milioane lei anual.
