Programul de muncă flexibilă (Kurzarbeit) ar urma să fie aplicat de angajator doar în urma acordului salariaților, prevede un amendament adoptat de o comisie parlamentară, la inițiativa senatorului PSD Titus Corlățean. Modificarea are însă șanse slabe să fie adoptată rapid, de actuala majoritate parlamentară.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important: Conform programului de muncă flexibilă, în cazul reducerii temporare a activităţii determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii aflați în situații excepționale pot reduce cu cel mult 80% durata de muncă prevăzută în contractul individual cu normă întreagă al angajaților, pe o perioadă de cel puțin 5 zile, iar Guvernul subvenționează 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus.
Este bine de știut: Programul de lucru Kurzarbeit, adică ”muncă redusă”, este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani și a fost utilizat în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit exterm de utilizat în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008. Conform programului, angajatul lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc, primește proporțional salariul care ar trebui scutit de taxe, dar statul preia parțial diferența până la salariul întreg.
Ordonanța prin care Guvernul Orban a decis prelungirea aplicării programului până la 30 iunie 2021 a ajuns în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Senatului, care au avut termen până la finele lunii decembrie să avizeze, respectiv să întocmească raportul pentru legea de adoptare a ordonaței.
Aproape toate comisiile au respectat termenul și au transmis avizele până la finele anului trecut, fără a propune amendarea ordonanței. Inclusiv comisia de muncă a întocmit un raport favorabil de adoptare, fără a introduce vreo modificare a prevederilor ordonanței.
În schimb, la începutul acestui an, comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități s-a reunit pentru avizarea ordonanței și a propus, la inițiativa senatorului PSD Titus Corlățean, amendarea acesteia prin obligarea angajatorului de a obține acordul angajaților înainte de a reduce durata de lucru.
Comisia pentru drepturile omului, care este prezidată de PSD și în care este membru chiar premierul și senatorul Florin Cîțu, a adoptat amendamentul, prin votul majorității membrilor.
Conform regulamentului Senatului, pentru a putea fi votat în plen, amendamentul ar fi trebuit preluat în raportul întocmit de comisia de muncă, fapt care nu s-a întâmplat, avizul comisiei pentru drepturile omului fiind întocmit cu întârziere. În acest din urmă caz, comisia de raport poate supune votului raportul favorabil fără modificări și fără avizul comisiilor care nu au respectat termenul stabilit de avizare.
Termenul de dezbatere și adoptare a ordonanței în Senat urmează să se împlinească după vacanța parlamentarã, la 4 zile de la reluarea activității Senatului. Pentru ca amendamentul să fie supus votului, într-un raport refăcut, noua majoritate de guvernământ ar trebui să aprobe retrimiterea ordonanței la comisii pentru un nou raport, în care să fie inclusă modificarea propusă de senatorul PSD.
”Munca flexibilă este o măsură care cred că se va permanentiza în România”, a spus premierul.
