ULTIMA ORĂ DOCUMENT PSD și PNL amână schimbările la impozitarea locuințelor până la 1 ianuarie 2025. Anulare la majorarea bazei impozabile cu 50%. Modificări surprinzătoare și la microîntreprinderi

ULTIMA ORĂ DOCUMENT PSD și PNL amână schimbările la impozitarea locuințelor până la 1 ianuarie 2025. Anulare la majorarea bazei impozabile cu 50%. Modificări surprinzătoare și la microîntreprinderi

Parlamentarii PSD și PNL au pregătit la Camera Deputaților abrogarea modificărilor aduse la Senat Ordonanței 16 a Guvernului (OG16) în ceea ce privește impozitarea proprietății, potrivit documentelor analizate de Profit.ro. După ce la Senat a fost adoptată propunerea Ministerului Finanțelor de a majora baza impozabilă cu 50%, ceea ce ar fi condus în cele mai multe cazuri la o creștere similară a impozitului pe proprietate, pentru proiectul ajuns acum la Camera Deputaților, decizională, în comisia de buget-finanțe, deputații principalelor partide din coaliția de guvernare au propus abrogarea modificărilor de la Senat și intrarea în vigoare a actualelor prevederi din OG16, de impozitare la o valoare reală, dar abia de la 1 ianuarie 2025.

Surprinzător, un grup de deputați PSD propune amânarea aplicării reducerii pragului la microîntreprinderi de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. 

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Profit News TV organizează, pe 22 noiembrie, Maratonul Fiscalității, cu reprezentanți ai autorităților, ai companiilor de consultanță si audit financiar si ai firmelor de consultanță juridică

Profit.ro a prezentat pe 5 octombrie modificările pregătite la Senat, adoptate de plenul Senatului pe 12 octombrie.

Deși modificările de la Senat au fost introduse de către Ministerul Finanțelor, guvernanții au decis să facă un pas înapoi. 

Majorarea impozitelor pe proprietate, prin impozitarea lor la o valore corelată cu valoarea de piață, este printre obiectivele stabilite în cadrul PNRR.

Important: Baza impozabilă este una foarte redusă în prezent în România și o serie de instituții internaționale au atras atenția asupra acestui aspect. De asemenea, în PNRR este prevăzută introducerea unui mecanism de impozitare la valoarea reală, dar acesta este amânat, pentru a putea asigura sisteme informatice adecvate. Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege pentru adoptarea OG16 trebuie să treacă de Camera Deputaților, finală, pas care ar putea avea loc săptămâna următoare. Ulterior trebuie promulgată și publicată în Monitorul Oficial.

Amendamente au fost formulate de către mai mulți deputați, de la putere, dar și din opoziție, unele dintre acestea fiind propuneri reluate după ce au fost respinse la Camera Deputaților. Din rândul opoziției, cele mai multe amendamente îi aparțin deputatului USR Claudiu Năsui, care solicită abrogarea unei mari părți din prevederile OG16, printre care restricțiile introduse pentru microîntreprinderi sau majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%.

ANAF a verificat până în prezent peste 2.400 de persoane și entități în contextul războiului Rusia-Ucraina. Fiscul a blocat suma de 10,1 milioane euro, a dat amenzi de 280.000 de lei și a confiscat 13,2 milioane lei CITEȘTE ȘI ANAF a verificat până în prezent peste 2.400 de persoane și entități în contextul războiului Rusia-Ucraina. Fiscul a blocat suma de 10,1 milioane euro, a dat amenzi de 280.000 de lei și a confiscat 13,2 milioane lei

Impozitarea proprietății

Politicienii coaliției de guvernare au transmis în ultimele luni mesaje neclare privind un nou sistem de impozitare a caselor, care ar fi urmat să înlocuiască impozitarea actuală a locuințelor, ce ia în calcul materialele de construcție și poziționarea imobilului, cu impozitarea în funcție de o grilă notarială, ceea ce ar fi dus la majorări de impozite în localitățile unde locuințele au prețuri mai mari (cum ar fi orașele mari).

După ce guvernul PSD-PNL-UDMR a adoptat în iulie această măsură, politicienii au început să discute amânarea ei, în contextul în care măsura este considerată nepopulară. Unj alt motiv important pentru o modificare este și nemulțumirea autorităților locale, care afirmă că nu pot trece într-un timp atât de scurt la o impozitare în funcție de valoarea reală, stabilită pe bază de grile notariale.

În acest context, Ministerul Finanțelor a propus în Comisia de buget a Senatului să se renunțe la modificarea din iulie, iar impozitarea locuințelor se se facă după algoritmul folosit și astăzi, dar la valori majorate cu circa 50%. Propunerea Finanțelor a fost adoptată de comisie, controlată de coaliția de guvernare, și votată de plenul Senatului.

După adoptarea de către Senat, în urmă cu circa o lună, politicienii din Coaliție s-au sucit din nou și au decis să renunțe la mecanismul introdus la Senat de Ministerul Finanțelor. Majorarea impozitelor pe locuințe se amână, astfel, pentru 2025, urmând să intre în vigoare cu un an mai devreme față de 2026, cum stabilise Senatul.

Amendamentele PSD și PNL

ULTIMA ORĂ DOCUMENT PSD și PNL amână schimbările la impozitarea locuințelor până la 1 ianuarie 2025. Anulare la majorarea bazei impozabile cu 50%. Modificări surprinzătoare și la microîntreprinderi

Alte amendamente

Florin Roman (PNL) susține scutire de impozit pentru cei care își reabilitează clădirile sau investesc în sisteme de producere de energie ori în colectarea și tratarea apelor uzate

"După punctul 106 se introduce un punct nou, punctul 1061, cu următorul cuprins:

1061 – La art. 456: Scutiri, alin.(2), după litera h) se introduce o nouă literă, lit.h1) cu următorul cuprins:

h1) clădirile noi sau reabilitate, cu destinația de locuință, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru creșterea performanței energetice, pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare și tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu;"

Autor

Florin Roman – deputat PNL: "Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri în funcție de oportunitățile de dezvoltare ale comunităților locale, la un moment dat. Deși se prevede posibilitatea acordării scutirii pentru clădiri noi cu destinație de locuință sau pentru clădiri, în general, la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenție pentru creșterea performanței energetice, norma trebuie să fie completată cu o prevedere expresă care să stimuleze investițiile ”verzi” în clădirile rezidențiale, atât la edificarea celor noi, cât și la renovarea/reabilitarea/modernizarea celor existente. Propunem, așadar, o nouă posibilitate pentru consiliile locale de a acorda scutiri sau reduceri de impozit pentru clădirile care cuprind investiții de tipul: creșterea eficienței energetice, instalarea de panouri fotovoltaice sau pentru creșterea calității gestiunii apelor uzate (fose septice certificate/omologate ecologic).'

Heiuș, ANAF: Lucrăm foarte bine cu Revolut și facem schimb de informații rapid. Dacă cineva își imaginează că are bani pe care nu îi poate justifica și i-a pus pe un card din ăsta, iar ANAF nu-i găsește, se înșală CITEȘTE ȘI Heiuș, ANAF: Lucrăm foarte bine cu Revolut și facem schimb de informații rapid. Dacă cineva își imaginează că are bani pe care nu îi poate justifica și i-a pus pe un card din ăsta, iar ANAF nu-i găsește, se înșală

Iulian Huțucă (PNL) vrea clarificarea cotei de 5% impozit pentru dividendele intermimare pentru 2022 repartizate în acest an și excluderea consultanței fiscale de la activitățile restricționate pe micro

"a) prevederile pct. 3 referitor la modificarea art. 43 alin. (2) și (5), pct. 44, 89 și 92 se aplică veniturilor din dividende distribuite sau repertizate după data de 1 ianuarie 2023. Pentru veniturile din dividende distribuite sau repartizate in cursul anului 2022 se aplica cota de 5% inclusiv pentru distribuirile sau repartizarile de dividende interimare realizate in cursul anului 2022."

Autor

Bogdan Iulian Huțucă, deputat PNL: "Având în vedere fapul că la art.19 din Legea contabilității nr. 82/1991 este folosit termenul de „repartizare a profitului” pentru dividendele interimare, spre deosebire de Legea nr. 31/1990 care folosește în același scop noțiunea de „distribuire a profiturilor”, precum și faptul că potrivit Legii contabilitații înregistrarea contabilă a dividendelor trimestriale se realizează în cursul anului curent în conturi de creanțe față de acționari/asociați, până la eventuala regularizare ce se realizează în anul următor, după aprobarea situațiilor financiare, este necesară clarificarea tratamentului fiscal aplicabil dividendelor interimare aferente profitului realizat în cursul anului 2022 și repartizat ca dividende trimestriale în cursul acestui an în sensul aplicării cotei de 5% și în acest caz."

La articolul 47 alineatul (1), după litera e) se introduc trei noi litere, lit. f)-h), cu următorul cuprins:

"f) a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920- << Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal>>, în proporție de peste 80% din veniturile totale;


Autor

Bogdan Iulian Huțucă, deputat PNL: "Considerăm că nu este justificat ca aceeași măsură care s-a dovedit nu numai dăunătoare economiei, dar și ineficientă din punct de vedere bugetar și pe care Parlamentul a eliminat-o în mod expres printr-o lege de abrogare, să fie repusă acum în legislația fiscală printr-o ordonanță a Guvernului.

Pe de altă parte, prevederea aprobată de Guvern creează dificultăți reale și administrației fiscale, întrucât nu cuprinde nicio definire a veniturilor din consultanță și/sau management și nici măcar o trimitere la codurile CAEN vizate, ceea ce face extrem de dificil sau chiar imposibil de încadrat, în aplicarea practică, o gamă largă de servicii în sfera celor care se doresc, potrivit intenției de reglementare,  a fi exceptate sau nu, acestea rămânând adesea să fie interpretate la discreția exclusivă a inspectorilor fiscali, prevederea reintrodusă fiind evident neclară și lipsită de predictibilitate.

În al doilea rând, dacă ne raportăm la profesiile liberale reglementate în România de stat, prin lege proprie de organizare și funcționare, constatăm că dintre acestea, în mod inexplicabil, doar activitatea de consultanță fiscală este, cel puțin aparent, vizată de textul de lege aprobat de Guvern, lucru care vine în contradicție chiar cu nota de fundamentare a ordonanței în care, într-o manieră extrem de lapidară, se face doar o motivare generală referitoare la nivelul ridicat de rentabilitate al activităților exceptate. Este pentru toată lumea evident faptul că toate profesiile liberale reglementate, care își pot organiza activitatea și ca societăți persoane juridice, înregistrează rate de rentabilitate similare sau foarte apropiate. Astfel că această “extragere” a consultanței fiscale din multitudinea profesiilor liberale reglementate și exceptarea ei de la regimul fiscal al microîntreprinderilor, este total nefundamentată și profund discriminatorie.

Problema reală pe care o are administrația fiscală în prezent nu este însă aceea că unele domenii de activitate înregistrează rate de rentabilitate mai mari decât altele prin specificul lor, ci aceea a disimulării unor activități care în realitate sunt de natură dependentă, în servicii prestate și facturate de unele microîntreprinderi, de regulă fără angajați, pentru a evita plata contribuțiilor sociale mari aferente salariilor.

Serviciile și tipurile de activități care se pretează însă unor astfel de practici nu sunt cele corespunzătoare niciunei profesii liberale reglementate, activități care funcționează având la bază principiul independenței față de beneficiarul serviciului, revăzut expres chiar în legile lor de organizare și funcționare.

Având în vedere lipsa de fundamentare, caracterul profund discriminatoriu și efectele negative asupra unui segment din ce în ce mai important al serviciilor (exemplificăm doar aportul serviciilor de consultanță în atragerea de fonduri europene, inclusiv în ceea ce va însemna PNNR – documentațiile de proiecte necesare), considerăm că această măsură reintrodusă în Codul fiscal trebuie eliminată și înlocuită cu măsuri sistematice de administrare fiscală și control la nivelul ANAF ,  care are la dispoziție atât instrumentele legislative adecvate, cât și informațiile despre contribuabili și angajațîi acestora, necesare pentru identificarea cazurilor concrete de încălcare a legislației, prin disimularea muncii salariale în servicii prestate de microîntreprinderi, pentru instrumentarea și sancționarea punctuală a celor gășiți vinovați, folosind instrumentele legale în vigoare, respectiv bine-cunoscutele art. 7 și art. 11 din Codul fiscal.

Trebuie să înțelegem cu toții că evaziunea fiscală nu se combate doar prin lege, ci mai ales prin măsuri de control permanente, bine țintite pe baza analizelor de risc și bine organizate prin cooperarea reală a numeroaselor autorități cu competențe și atribuții în domeniu. Doar în acest mod de abordare putem vorbi de o însănătoșire a mediului economic, prin eliminarea punctuală dar sistematică a concurenței neloaiale reprezentată în cele mai multe cazuri și de elementele evazioniste, iar nu prin măsuri legislative reinventate care nu disting între cei care sunt de bună credință și cei ce nu sunt.

În aceste condițîi propunem eliminarea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, care trebuie îndeplinită începând cu 1 ianuarie 2023 de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii, concomitent cu:

(i) completarea art. 7 din Cod fiscal cu o prevedere care să clarifice aplicabilitatea celor 7 criterii de independență și în cazul activităților prestate și facturate de persoane juridice, nu numai în cazul persoanelor fizice cum s-ar putea înțelege acum, și asigurarea aplicării sistematice și eficiente a prevederilor art. 7 și art. 11 din Codul Fiscal. Această propunere legislativă noninvazivă care vine să balanseze eliminarea măsurii introduse recent prin OG 16/2022, facilitează aplicarea măsurilor de administrare fiscală în situațiile în care activitățile salariale sunt disimulate în servicii prestate de către microîntreprinderi, a fost propusă la marginal 1.

(ii) Implementarea de către ANAF a procedurii de Analiză de risc reglementată deja în Codul de procedură fiscală și utilizarea ei pe scară largă pentru identificarea situațiilor de disimulare a activităților dependențe prin servicii facturate de microîntreprinderi,

(iii) utilizarea în Analiza de risc și a informațiilor ce vor fi disponibile în sistemul RO e-factură, implementat parțial de către ANAF."

Black Friday la ANAF - Terenurile Elenei Udrea au fost scoase la vânzare la un preț redus CITEȘTE ȘI Black Friday la ANAF - Terenurile Elenei Udrea au fost scoase la vânzare la un preț redus

Propunere surprinzătoare a parlamentarilor PSD - modificările privind microîntreprinderile să fie aplicate pentru veniturile din 2023

În PNRR sunt prevăzute măsuri pentru limitarea utilizării regimului microîntreprinderilor, folosit în prezent în România la scară largă atât pentru derularea de afaceri, dar și de către persoane care aleg să-și desfășoare activitatea prin intermediul unei microîntreprinderi.

Potrivit prevederilor actuale ale OG16, micro care la final de 2022 sunt peste plafonul de 500.000 de euro, trec la impozit pe profit. Parlamentarii PSD vor ca trecerea la profit să se facă doar în funcție de depășirea plafonului în cursul anului 2023.

"e) prevederile pct. 4, 30, 43, 48, 49, 51-53, 71, 73-75, 81, 83-86 se aplică începând cu veniturile aferente anului 2023;"

Punctul 4 se referă la reducerea pragului de încadrare de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Celelalte puncte vizează determinarea venitului net pe bază de normă de venit, venituri din chirii, introducerea unor noi plafoane de contribuții pentru veniturile din alte surse decât salariile.

Autor

Grup parlamentar PSD: "Având în vedere că OG 16/2022 a fost publicată în MO în luna iulie 2022, veniturile luate drept referință pentru încadrarea în noul plafon anual maxim, de 500.000 euro prevăzut la Art. I pct. 4, apreciem că este incorect să fie cele ale anului 2022, așa cum se înțelege din actualele dispoziții tranzitorii, întrucât determină un tratament inechitabil și discriminatoriu în rândul contribuabililor în cauză.

Astfel,  cei care la dată publicării OG 16/2022 au atins deja noul plafon de 500.000 euro au fost puși direct în situația de a fi plătitori de impozit pe profit începând cu 1 ian 2023, pe când cei care la aceeași dată nu au atins încă acest plafon au avut și au încă posibilități multiple de a evita trecerea la noul sistem de impunere începând cu 1 ian 2022, prin diverse metode cum ar fi divizări, cearea de noi societăți și transferul controlat al activității și veniturilor spre acestea, etc, astfel încât prin  ajustări sau optimizări fiscale să mai poată beneficia pentru toate societățile deținute sau controlate, direct sau indirect, de regimul fiscal al microîntreprinderilor, pentru încă cel puțin un an - anul 2023.

În aceste condiții este evident că actuală prevedere din OG 16/2022 încalcă principiul egalității în față legii fiscale prevăzut atât în dreptul UE cât și în art. 16 din Constituția României.

În aceeași măsură considerăm că prevederea aduce atingere și principiului securității juridice, respectiv a componentelor acestui principiu referitoare le neretroactivitatea legii și la dreptul contribuabililor la aplicarea unitară a legii.

Astfel că, pentru asigurarea egalității tuturor contribuabililor în fața legii fiscale propunem ca veniturile luate drept referință pentru îndeplinirea condiției prevăzute la art 47 alin. (1) lit. c) , să fie cele înregistrate de contribuabili începând cu anul 2023, prin completarea în acest sens a dispoziției tranzitorii de la Art. IX lit. e) cu pct. 4 al Art. I.

Semnalăm însă și abordarea total diferită a  dispozițiilor tranzitorii într-o modificare de aceeași natură realizată în același act normativ (OG 16/2022), respectiv reducerea plafonului de trecere de la regimul fiscal al normei de venit la regimul fiscal în sistem real, de la 100.000 euro la 25.000 euro, care, se aplică începând cu veniturile înregistrate de PFA în anul 2023, deci se aplică efectiv de la 1 ian 2024. (pct. 30 referitor la art. 69 alin 9 Cod fiscal).

Apreciem că nu există nicio justificare obiectivă pentru această lipsă de coerență legislativă în modificări de aceeași natură în același act normativ, la câteva articole distanță."

viewscnt
Afla mai multe despre
impozit
impozit locuinte
impozit apartament
microintreprinderi
camera deputatilor
og16
psd
pnl