ULTIMA ORĂ Program de guvernare PNL: Menținerea cotei unice, restructurarea ANAF, revizuirea unor acte normative, precum OUG 114

ULTIMA ORĂ Program de guvernare PNL: Menținerea cotei unice, restructurarea ANAF, revizuirea unor acte normative, precum OUG 114
scris 24 oct 2019

Păstrarea cotei unice, restructurarea ANAF, limitarea depășirii țintei de deficit bugetar de 3% din PIB în acest an, printr-o rectificare bugetară, și pregătirea unui buget cu încadrare în limita de 3% pentru anul următor, precum și revizuirea unor acte normative cu impact negativ în economie reprezintă prioritățile Partidului Național Liberal (PNL) la guvernare, potrivit unui program făcut public astăzi. Liderul PNL, Ludovic Orban, a fost mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet. Lista miniștrilor propuși este disponibilă aici.

Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare

PNL afirmă, în program, că politicile fiscale și bugetare trebuie să asigure îndeplinirea a trei obiective majore:

  • să mobilizeze, prin impozite, taxe și alte venituri, resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanțarea exercitării funcțiilor sale prevăzute prin Constituția României și legile în vigoare;
  • să susțină un mediu de afaceri favorabil și predictibil, precum și unele procese pozitive pentru o creștere economică sustenabilă;
  • să contribuie la realizarea stabilității economiei românești, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în evoluția ciclurilor economice.

Critici ale PNL la situația actuală

  • Nivelul și structura actuală a veniturilor și  cheltuielilor bugetului consolidat nu asigură îndeplinirea corespunzătoare a funcțiilor statului, ceea ce contribuie, și pe această cale, la  starea precară a infrastructurii și la calitatea serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, de administrație și ordine publică.
  • Evaziunea fiscală și un ANAF aflat în continuă reorganizare au determinat ca România să înregistreze cea mai mare pierdere de TVA, față de potential, din Uniunea Europeană. Este exemplificativ să arătăm  că Bulgaria, în condiții comparabile de cotă, încasează din TVA cu cca 3 puncte procentuale din PIB mai mult decât România. La dimensiunea actuală a PIB românesc, aceste 3 puncte procentuale ar însemna peste 30 de miliarde de lei."
  • Cheltuielile bugetului consolidat sunt dominate de salarii și pensii, care au ajuns la peste 20 la sută din PIB și sunt în creștere; subfinanțarea instituțiilor statului, inclusiv a autorităților administrative locale, afectează funcționalitatea acestora, iar investițiile publice înregistrează cel mai mic ritm de realizare din ultimii 15 ani.
  • Lipsa de predictibilitate a politicii fiscale și bugetare a devenit pentru mediul de afaceri un obstacol major în deciziile de investiții, iar unele reglementări adoptate la sfâșitul anului trecut, fără consultarea mediului de afaceri, în special în domeniul energetic, al telecomunicațiilor și în cel financiar, au condus efectiv la stoparea unor procese de investiții în curs.
  • Limita de 3% din Produsul Intern Brut pentru deficitul bugetar, reprezentând unul dintre criteriile care trebuie respectate pentru pregătirea trecerii la Zona Euro, a fost considerată de către PSD drept o țintă de atins, indiferent de faza ciclului economic în care se află economia României. Ca atare, în perioada 2017-2018, guvernarea PSD a înregistrat deficite bugetare de 3% din PIB, deși creșterea economică a fost peste potențial. Caracterul pro ciclic al politicii fiscal și bugetare a guvernării PSD, menținut și în anul 2019, nu a făcut decât să contribuie la vulnerabilizarea economiei românești, prin accentuarea dezechilibrelor economice. 

"În viziunea PNL, politicile fiscale și bugetare trebuie reformate astfel încât acestea să asigure îndeplinirea celor trei obiective majore anunțate, plecând de la un sistem fiscal care se bazează pe MENȚINEREA COTEI UNICE de impozitare", potrivit Programului de Guvernare lansat de PNL.

DOCUMENT Guvernul demis Dăncilă avansează majorarea salariului minim CITEȘTE ȘI DOCUMENT Guvernul demis Dăncilă avansează majorarea salariului minim

Ce își propune PNL la guvernare

  • Încheierea exercițiului bugetar pe anul 2019 cu limitarea depășirii țintei de deficit bugetar de 3% din PIB. Finalizarea execuției bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să limiteze depășirea țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și care să asigure resursele bugetare necesare funcționării tuturor instituțiilor publice și unităților administrativ teritoriale.
  • Definitivarea proiectelor de legi ale bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2020 cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB;
  • Definitivarea programului de investiții cu finanțare din fondurile publice, concentrând fondurile disponibile pentru finalizarea obiectivelor de investiții aflate în curs de execuție;
  • Revizuirea și corectarea unor acte normative, inclusiv a celor aflate în proceduri parlamentare, cu impact negativ pentru economie :
    • OUG 114/2018 (și OUG care o modifică-19/2019, 43/2019) cu impact negativ în special în sectoarele energiei, telecomunicații, financiar și administrarea Pilonului 2 de pensii;
    • Proiect de lege pentru anularea completă a split TVA;
    • Proiect de lege pentru eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time;
    • Proiect de lege pentru eliminarea supraccizei la carburanți.
DOCUMENT Campanie fără precedent de pus directori în ANAF pe ultima sută de metri a guvernului Dăncilă - Fiscul a scos la concurs 58 de poziții de directori și șefi CITEȘTE ȘI DOCUMENT Campanie fără precedent de pus directori în ANAF pe ultima sută de metri a guvernului Dăncilă - Fiscul a scos la concurs 58 de poziții de directori și șefi

Reforme structurale pe care PNL își propune să le pregătească încă din acest an

  • Respectarea predictibilității politicii fiscale și bugetare. Măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea agenților economici și a reprezentanților societății civile; măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi însoțite de studii de impact;
  • Restructurarea ANAF astfel încât această instituție să își exercite atribuțiile fără interferența factorului politic, să devină eficientă în combaterea evaziunii fiscale și să promoveze principiul conformării voluntare în relația cu contribuabilii; accelerarea procesului de informatizare a relației contribuabil-autoritate fiscală;
  • Întărirea cooperării cu autoritățile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană și cu alte instituții internaționale implicate în prevenirea și reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri și eliminarea transferului de profituri în jurisdicțiile fiscale care încurajează astfel de practici;
  • Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare și calibrare a opțiunilor de politici fiscale și bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană;
  • Programarea multianuală a invesțiilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participații public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcție de relevanță (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate așteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut, și sustenabilitatea financiară; vom stopa practica schimbărilor frecvente de priorități și alocări de fonduri care nu fac decât să crească numărul de proiecte aflate în curs de execuție, risipa de resurse și lipsa de predictibilitate;
  • Analiza schimbărilor intervenite și a noilor provocări cu care se confruntă sectoarele finanțate din bugetele publice, pentru fundamentarea propunerilor de restructurare a instituțiilor publice  pentru a fi adaptate și a face față la aceste provocări;
  • Modificarea Legii finanțelor publice, astfel încât să se asigure autonomia finaciară reală a autorităților publice locale; avem în vedere, de exemplu, ca până la 80% din redevențele obținute din exploatarea resurselor naturale, precum și impozitul pe venit în întregime să fie alocat autorităților publice locale;
  • Întărirea activității instituțiilor de control în domeniul finanțelor publice, astfel încât fiecare leu cheltuit din fondurile publice să fie în concordanță cu prevederile legii.
viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
pnl; program guvernare
anaf. cotra unica
oug 114
guvern