Banca Mondială avertizează că economiile emergente trebuie să accelereze creșterea economică pentru a face față costurilor ridicate de împrumut. Efect generat și de România

Costurile ridicate ale împrumuturilor au "schimbat dramatic" nevoia țărilor în curs de dezvoltare de a stimula creșterea economică mai slabă, avertizează Banca Mondială. 

 

Cel mai recent avertisment al organizației vine în contextul în care vânzările internaționale de obligațiuni ale guvernelor de pe piețele emergente au atins un record istoric de 47 de miliarde de dolari în luna ianuarie, conduse de economii emergente mai puțin riscante precum Arabia Saudită, Mexic și România.

CITEȘTE ȘI Portretul regelui Charles al III-lea va apărea pe bancnote din Regatul Unit începând din luna iunie

Cu toate acestea, unii emitenți mai riscanți au început să iasă pe piețe cu rate mai mari. Kenya a plătit recent mai mult de 10% pentru o nouă obligațiune internațională - pragul peste care experții consideră adesea că împrumuturile sunt inaccesibile.

"Când vine vorba de împrumuturi, povestea s-a schimbat dramatic. Trebuie să creștI mult mai repede. Dacă aș avea un credit ipotecar cu o rată a dobânzii de 10%, aș fi îngrijorat", a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale, într-un interviu acordat marți pentru Reuters, fără să comenteze cu privire la țări individuale.

 

Kose a adăugat că o creștere mai rapidă, în special o rată de creștere reală mai mare decât costul real al împrumuturilor, s-ar putea dovedi dificil de atins.

 

Banca Mondială a avertizat în raportul său privind perspectivele economice globale, publicat în ianuarie, că economia mondială ar urma să înregistreze cea mai slabă performanță din ultimii 30 de ani în perioada 2020-2024, chiar dacă va fi evitată o recesiune. Se așteaptă ca creșterea globală să încetinească pentru al treilea an consecutiv la 2,4%, înainte de a crește la 2,7% în 2025.

CITEȘTE ȘI Problema demografică a UE devine tot mai mare: Până în 2050, populația aptă de muncă va scădea puternic

Aceste rate sunt încă mult sub media de 3,1% din anii 2010, se arată în raport.

Încetinirea creșterii este deosebit de acută pentru economiile emergente, dintre care aproximativ o treime nu au înregistrat nicio redresare de la pandemia COVID-19 și au un venit pe cap de locuitor sub nivelul din 2019. Kose a spus că acest lucru pune sub semnul întrebării multe dintre obiectivele de cheltuieli în domeniul educației, sănătății și climei.

 

"Cred că va fi dificil să îndeplinim aceste obiective, dacă nu imposibil, având în vedere tipul de creștere pe care l-am văzut", a spus Kose.

 

O escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu este un alt risc de scădere, care se adaugă la îngrijorările legate de politica monetară restrictivă și de comerțul global slab.

 

"Comerțul a fost un motor esențial pentru reducerea sărăciei și, evident, pentru economiile piețelor emergente, o sursă esențială de venituri", a spus Kose.

CITEȘTE ȘI GRAFIC Procentul companiilor europene care au raportat rezultate financiare sub așteptări, la maximul ultimilor cel puțin 4 ani

În cazul în care creșterea rămâne scăzută, unele economii emergente s-ar putea confrunta cu necesitatea de a restructura datoriile, a adăugat Kose, prin reprofilarea scadențelor sau prin convenirea unor reduceri de valoare cu creditorii.

"Mai devreme sau mai târziu trebuie să restructurezi datoria și trebuie să ai un cadru. Acest lucru nu s-a întâmplat în modul în care spera comunitatea globală. Dacă creșterea rămâne slabă și condițiile de finanțare rămân restrictive, nu vom vedea o cale ușoară de ieșire din această problemă. Dar dacă creșterea accelerează în mod magic, este ca un medicament", a adăugat economistul.

România a împrumutat, la finele lunii ianuarie, 4 miliarde de dolari prin vânzarea de titluri pe 5 ani și 10 ani, în valoare de câte 2 miliarde de dolari pentru fiecare maturitate. Cererea puternică a ajutat România să reducă costul împrumuturilor cu 30 de puncte de bază față de cele anunțate inițial, la T+195 pp pentru cele pe 5 ani și la T+235 pentru cele pe 10 ani (T+235 era circa 6,75% la acel moment). Guvernul are nevoie de împrumuturi de 181 miliarde de lei anul acesta, sub nivelul de 203 miliarde lei de anul trecut, pentru a acoperi deficitul bugetar, previzionat la 5% din PIB.