Eliminarea facilităților fiscale pentru industria de construcții va afecta nu doar companiile din domeniu, ci și consumatorii finali, spune, la emisiunea PROFIT NEWS TV, Claudiu Bisnel, fondator Brisk Group, lider de piață în România pe zona de consultanță în construcții, cu proiecte de aproximativ 3 miliarde de euro.
25 iunie - Medika TV - Maratonul Sănătății dentare. Parteneri: Corina Dent, Excedent, Maxilomed, Regina Maria Dental Clinics
27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a). Parteneri: Auchan, Kaufland, Liberty Steel
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
„Efectul este direct asupra cumpărătorului. Este un efect cascadă. O resimte toată industria construcțiilor. Dar trebuie să vedem și efectele pozitive pe care le-au avut aceste măsuri când au fost implementate. Domeniul construcțiilor a beneficiat de aceste măsuri, a avut oportunitatea să atragă forță de muncă, să plătească salarii competitive crescând astfel ca și contribuție în PIB situându-se practic ca un motor al economiei pentru o perioadă destul de îndelungată”, mai spune acesta.
El adaugă că ce afectează de fapt sectorul construcțiilor este eliminarea acestor facilități fiscale într-un mod brusc, deși ele erau preconizate a fi întrerupte peste 2 ani.
„Pachetul de măsuri trebuia anulat la un moment dat, având o trasabilitate și o predictibilitate în modul de abordare. Însă, având o întrerupere abruptă în acest moment, clar are un efect negativ asupra industriei și o să o vedem în perioada următoare atât în prețul general al construcțiilor dar și de încetinire a unor sectoare din domeniul construcțiilor”, precizează Bisnel, adăugând că sectorul rezidențial va fi clar afectat.
„Cu toate că există proiecte noi, e clar că există o încetinire pe acest sectorul rezidențial, care vine din inflația pe care am experimentat-o și creșterea prețurilor construcțiilor în general. Inflația clar a avut un efect asupra ROBOR-ului și aceasta se traduce într-o posibilitate mai redusă a cumpărătorului final de a accesa credite. Deci, sectorul rezidențial este clar afectat și, implicit, consumatorul final”, completează el.
Sectorul logistic și industrial, continuă acesta, poate absorbi mai bine eliminarea acestor facilități fiscale.
„Noi anul acesta am experimentat o creștere în acest sector. Observăm o tendință de relocare a unor facilități de producție și cred că asta e foarte important pentru noi ca țară, pentru că noi avem o poziție foarte bună geografic, avem anumite atuuri din punct de vedere al forței de muncă, încă suntem atractivi pe sectorul acesta, avem o infrastructură în îmbunătățire și, dacă continuăm în acest sens, putem debloca cât mai mulți poli de dezvoltare logistică și industrială. Știm că există interes al firmelor din Europa de Vest de a muta anumite unități de producție din Asia către Europa de Sud-Est, iar noi putem fi un pol atractiv în acest sens”, afirmă Bisnel.
El estimează că în 2023 se vor livra aproximativ aceeași suprafață de spații logistice și industriale ca în 2022, când au fost livrați circa 800.000 de metri pătrați.
„Observăm în continuare o disponibilitate și o tracțiune în acest sector. Clienții își doresc o logistică mai sofisticată, în sensul că se pune accentul pe automatizare, pe sustenabilitate, în sensul în care se dorește reducerea emisiilor de carbon. Noi ca și industrie producem undeva la 40% din amprenta totală de carbon la nivel global. Așadar, observăm trenduri pe sustenabilitate, inovație, folosirea unor sisteme sustenabile de construire și de operare”, mai spune acesta.
Până la finalul deceniului, sectorul logistic și industrial din România ar putea ajunge la 10 milioane de metri pătrați.
„Dispunem de o locație geografică foarte bună, de o forță de muncă atractivă, începem să dispunem de o infrastructură din ce în ce mai bună. Deci e clar că ne îmbunătățim, investim și asta se vede. Sperăm să se vadă și mai mult în viitorul apropiat. Polonia are undeva la 30 de milioane de metri pătrații spații logistice și industriale în momentul de față, iar Cehia are undeva la 11 milioane. Deci, mai e loc de creștere la noi. Avem capacitatea ca până la finalul deceniului să avem cel puțin 10 milioane de metri pătrați”, precizează el.
Forța de muncă continuă să fie o provocare pentru sectorul construcțiilor, mai spune Claudiu Bisnel.
„E clar că e un deficit de forță de muncă și nu numai în sectorul construcțiilor. La nivel global experimentăm o criză a forței de muncă. Pe sectorul construcțiilor simțim o lipsă a forței de muncă calificate. Demersuri în acest sens sunt puse în practică de ani de zile. În momentul de față avem și am avut forță de muncă din străinătate. Găsim forță de muncă bine calificată. Câteodată sunt mai eficienți ca și costuri. E clar că avem nevoie de această forță de muncă”, precizează fondatorul Brisk Group.
Claudiu Bisnel observăm și o tendință tot mai mare a industriei construcțiilor către inovație și digitalizare.
„Industria are nevoie de inovație. Orașul modern este un oraș bazat pe digitalizare, pe sustenabilitate, pe o economie circulară care implică reciclarea, refolosirea resurselor într-un mod circular în economie și industrie, bazat pe o paradigmă de a elimina sau a scădea amprenta de carbon.
În sensul acesta, discutăm despre reducerea traficului auto în orașe, schimbarea către vehicule verzi, acestea pot fi electrice, pe hidrogen, sau alte soluții de transport alternative, transportul în comun care trebuie îmbunătățit. Noi suntem implicați în proiecte de genul acesta. Se numește Neom City”, mai spune Bisnel.
Grupul Brisk, lider în servicii de consultanță în domeniul construcțiilor, a finalizat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 26,4 milioane de lei, în creștere cu 30% față de anul precedent și cu un profit net de 1,7 milioane de lei, aproape dublu comparativ cu 2021.
Fondată în 2016, compania oferă servicii de consultanță în toate sectoarele industriei de construcții. Până în prezent, Brisk a livrat peste 600-700.000 metri pătrați de rezidențial, circa 400.000 de metri pătrați de industrial și aproximativ 250.000 metri pătrați de retail.
Brisk Group are birouri în România și în Marea Britanie, însă este implicat și în proiecte din Republica Moldova și Orientul Mijlociu.
