Economiștii, sceptici față de sustenabilitatea programului de guvernare al PSD

Economiștii, sceptici față de sustenabilitatea programului de guvernare al PSD

Analiștii economici consultați de Profit.ro sunt sceptici că măsurile promise de PSD în programul de guvernare vor putea fi susținute, în condițiile în care nu au fost prezentate nici analize de fundamentare a creșterii PIB, pe care se bazează programul, nici un proiect al bugetului de stat, care să arate că măsurile vor avea și acoperire, și nici nu ține cont de contextul extern defavorabil.

“Marea problemă a acestui program de guvernare este că nu spune de ce o să crească Produsul Intern Brut la nivelul estimat, nivel care să susțină toate măsurile și cheltuielile prevăzute. Nu are nicio analiză credibilă”, spune Bogdan Glăvan, profesor universitar de Microeconomie, Macroeconomie și Economie Monetară Comparată. În opinia sa, o prezumție eronată a programului este și aceea că, dacă statul pompează bani în economie, aceștia se întorc automat în creșterea PIB. Or, experiența arată că nu se întâmplă mereu așa.

“Îngrijorător este și faptul că nu se ține cont de contextul extern, care influențează puternic economia României. Ne aflăm pe vârf de ciclu economic și semnele sunt foarte clare că se inversează contextul, dar pentru România se anticipează, ca în vremea Guvernului Tăriceanu, că nu va exista niciun impact, că economia va continua să crească puternic, neafectată de contextul extern”, arată Glăvan.

Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank și președinte al Consiliului Fiscal, constată că programul de guvernare este, deocamdată, un set de intenții și trebuie să așteaptăm până vom vedea care dintre acestea se vor materializa. “Oricum, însă, situația bugetară nu este una simplă, pentru că măsurile preconizate de noul Guvern au un impact bugetar amplu. De pildă, noi am estimat că, în situația în care nu se mai ia nicio măsură fiscală, nici pe partea de chletuieli, nici pe cea de venituri, luând în considerare noile prevederi ale Codului Fiscal intrate în vigoare de a 1 ianuarie și majorările salariale apropate de Parlament și declarate constituționale, se va ajunge la un deficit bugetar de 3,5-3,6% din PIB pentru anul acesta”, spune Dumitru.

Planurile noului Guvern: Noi tipuri de contracte de muncă și consultanți fiscali pentru fiecare român CITEȘTE ȘI Planurile noului Guvern: Noi tipuri de contracte de muncă și consultanți fiscali pentru fiecare român

În opinia sa, în contextul măsurilor anunțate în programul de guvernare, noul Cabinet ar trebui să adopte neapărat politici de reducere a acestui deficit și încă mai avem de așteptat până vom vedea care vor fi acestea.

Bugetul prin care va fi susținut programul este așteptat și de Ciprian Dascălu, economist șef al băncii olandeze ING Bank România. “Am remarcat că există un angajament cu deficitul de 3% din PIB. Să vedem cum arată bugetul. Cel lăsat de guvernul anterior include reducerile de taxe și creșterile salariale cu un deficit de 2,9%”, spune acesta.

Dascălu amintește ce spune teoria economică: atunci când ai perioade de creștere economică, este bine să reduci deficitul și datoria publică, să poți astfel să cheltuiești mai mult dacă economia scade.

“Economia României e o economie mică și deschisă cu trei sfertutri din importuri și exporturi din și către Uniunea Europeană, deci creșterea economică depinde de ce se va întâmpla în UE. Noi ne menținem prognoza de creștere la 4,1% pentru 2017. Guvernul tehnocrat a luat în calcul o creștere de 4,3%, în timp ce proiectul de buget prezentat de PSD înainte de alegeri era bazat pe o creștere de 5,5%”, arată Dascălu.

Poate economia să atingă ținta de creștere 5,5% în 2017? “Problema e nu dacă (ținta) poate fi atinsă, ci dacă este sustenabilă”, spune economistul-șef ING, care arată că dacă economia este forțată să crească mai rapid, peste potențialul său, atunci apar dezechilibre, iar potențialul poate fi ridicat doar prin reforme structurale.

O creștere economică mai mare permite statului, cel puțin pe hârtie, să cheltuiască mai mulți bani păstrând în același timp un deficit mai mic raportat la produsul intern brut. În proiectul de buget de dinainte de alegeri al PSD, deficitul angajat era de 2,7%, în condițiile unor creșteri de salarii pentru bugetari, concomitent cu scutiri de impozite și reduceri de contribuții.

Fiscul înființează o structură de control pentru comerțul electronic. Deja cere date de la olx, okazii și firme de curierat pentru a afla cine nu achită taxe CITEȘTE ȘI Fiscul înființează o structură de control pentru comerțul electronic. Deja cere date de la olx, okazii și firme de curierat pentru a afla cine nu achită taxe

“O problemă în acest moment este piața forței de muncă, unde chiar dacă scade șomajul crește rata locurilor de muncă vacante, ceea ce arată că există un dezechilibru între cerere și ofertă. Accelerarea acestor deficite va duce la presiune pre creșterea salariilor, dar va epuiza și oferta nouă de locuri de muncă”, explică economistul ING.

Programul prevede creșteri importante de salarii în sectorul public, majorarea accelerată a salariului minim pe economie, dar și renunțarea la cota unică de impozitare și introducerea impozitului diferențiat pe venitul global, pe baza unui sistem care va presupune ca fiecare român să apeleze la un consultant fiscal.

''Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în același condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali va fi prin hotărâre de guvern, în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale'', este prevăzut în program.

PSD promite reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%, și a contribuțiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. În acest fel, costurile pe muncă ar urma să scadă de la 175 euro, cât sunt în prezent pentru plata a 100 euro net, la 161 euro.

Toți salariații din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul granițelor României.

Potrivit programului de guvernare, salariul mediu în sectorul public va crește cu 20% până la 1 iulie 2017, cu încă 20% începând cu 1 iulie 2018 și cu 8% din 1 iulie 2019. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020, ''în variantă pesimistă''.

Fiscul va deschide un magazin online pentru produse confiscate. Ce mărfuri vinde Fiscul și la ce prețuri CITEȘTE ȘI Fiscul va deschide un magazin online pentru produse confiscate. Ce mărfuri vinde Fiscul și la ce prețuri

În trimestrul I din 2017 vor crește cu 15% salariile din educație și sănătate, cu 20% salariile din administrația publică locală și cu 50% salariile pentru actori. În trimestrul III din 2017, salariile din educație și cercetare vor crește cu 20%, iar salariile actorilor, cu 50%.

Va fi înființat un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.

''Estimăm că 10 miliarde euro vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde euro'', apreciază noul Guvern.

Alte 3 miliarde euro vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public- privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.

O nouă facilitate fiscală pentru anumite PFA-uri este valabilă începând de astăzi CITEȘTE ȘI O nouă facilitate fiscală pentru anumite PFA-uri este valabilă începând de astăzi

Guvernul își propune totodată accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023.

Eliminarea tuturor taxelor de la Registrul Comerțului este o altă măsură pregătită cu ideea că va conduce la creșterea cu 30% a numărului de firme înregistrate anual în România.

În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, intenția este ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv.

Microîntreprinderile care au între 1 și 9 angajați vor plăti un impozit pe cifra de afaceri de doar 1%, din luna martie acest an, atâta timp cât cifra de afaceri nu va depăși plafonul de 500.000 euro. În prezent, microîntreprinderile care depășesc plafonul de 100.000 euro plătesc 16% impozit pe profit, iar cele care au doar un angajat plătesc 2% din cifra de afaceri.

Cei cu activități independente, atât PFA, cât și alte tipuri de persoane juridice, vor datora impozit pe venit 10%, față de 16% în prezent, iar contribuțiile sociale și de sănătate vor fi plătite doar ca persoană fizică și nu pe activitatea desfășurată.

viewscnt
Afla mai multe despre
program guvernare
analisti
bogdan glavan
ionut dumitru
ciprian dascalu