Isărescu: Potențialul de economisire al românilor din străinătate depășește orice așteptări. Am văzut cifre noi aproape șocante

Isărescu: Potențialul de economisire al românilor din străinătate depășește orice așteptări. Am văzut cifre noi aproape șocante
scris 17 feb 2016

Pe lângă cele circa 7 miliarde de euro trimise anual în România, românii care lucrează în străinătate au un potențial de economii și investiții mult mai mare, estimat la circa 28 miliarde de euro după o cercetare sociologică prezentată miercuri la BNR. “Sunt cifre aproape șocante”, afirmă guvernatorul Mugur Isărescu, arătând că România ar avea de câștigat dacă ar încuraja spiritul antreprenorial al diasporei, astfel încât o parte din aceste sume să fie investite în țară.

“Potențialui de economisire al românilor din străinătate depășește orice așteptări, iar preferințele lor de investiții se schimbă spre altceva, de la a-ți face o casă mare prin Maramureș sau altundeva, cum era până acum”, a declarat Isărescu. Șeful băncii centrale a amintit că România a rămas o oază care încă mai oferă dobânzi pozitive în Europa, acesta fiind un context în care românii din diaspora ar putea fi stimulați să facă mai multe plasamente în țară, mai ales dacă ar exista demersuri coerente pentru susținerea culturii antreprenoriale.

“Cifrele aproape șocante” remarcate de guvernatorul BNR au fost estimate într-o cercetare a Fundației Lufkin pentru Antreprenoriat și Migrație (FLAME). “Dacă în privința remitențelor estimăm că 7 miliarde de euro se îndreaptă anual către familiile rămase în țară, în privința economiilor și investițiilor românilor care lucrează în străinătate credem că este vorba de o sumă mult mai mare: 28 miliarde de euro, care acum nu sunt canalizate spre economia românească, dar ar putea fi atrase. Sunt într-adevăr cifre surprinzătoare”, spune Cristina Dobre, președintele Fundației FLAME.

Cercetarea a pornit de la estimarea unui număr de 5 milioane de români care lucrează temporar sau permanent în străinătate, estimare bazată pe date de la consulatele României în străinătate, în condițiile în care cifra exactă nu se cunoaște. “70% din cei 5 milioane trimit anual bani în țară, deci există circa 3,5 milioane de trimițători de bani. Am luat în calcul estimările Eurostat, care arată că un român câștigă în Italia (țara spre care se îndreaptă cei mai mulți români) circa 19.000 de euro net anual, din care alocă pentru cheltuieli curente cam 9.000 de euro. Din cei 10.000 de euro necheltuiți transferă în România, potrivit datelor disponibile, în medie, 2.000 de euro. Rămân, astfel, circa 8.000 de euro, sumă care înmulțită cu 3,5 milioane (numărul trimițătorilor de bani) relevă acest potențial de economii și investiții de 28 miliarde de euro, încă necanalizat spre economia românească”, explică Dobre.

La acest potențial se adaugă și sumele pe care rudele din România nu le alocă cheltuielilor zilnice din cei 2.000 de euro primiți în medie anual. O parte din remitențe sunt economisite de familiile din țară, iar totalul este estimat la circa 2 miliarde de euro, ceea ce ridică potențialul total de economii și investiții asociat lucrătorilor în străinătate la aproape 30 miliarde de euro. Președintele fundașiei FLAME crede că sunt necesare strategii pentru a atrage în România acest potențial, migranții preferând până acum plasamentele în țările străine.

Grosul economiilor rămâne în străinătate

Potrivit cercetării menționate, 64% din românii din străinătate fac economii, 46% preferă să economisească în afara granițelor și doar 18% în România. Pentru a investi în afaceri economisesc 62%, restul de 38% neavând acest comportament financiar.

Alte state au știut să atragă mai bine economiile românilor plecați la muncă, încurajând spiritul antreprenorial, spune Dobre. Ministrul Italian de Finanțe a anunțat că 8,4% din firmele înregistrate anul trecut în țara sa au fost înființate de români, o tendință pe care statul Italian o încurajează. Și în Marea Britanie sunt înregistrate 10-11.000 de firme românești.

Un câștig mult mai mare pentru România decât atragerea economiilor celor care lucrează în străinătate ar fi reîntoarcerea acestora acasă, spune președintele Bursei de Valori București, Ludwig Sobolewski. “Totalul remitențelor, de 6-7 miliarde de euro, e o sumă impresionantă, care intră în economia națională ca un import de capital cu efect bun pentru o economie nu foarte dezvoltată. Dacă, însă, ar locui în România cei 4-5 milioane care acum lucrează afară și ar câștiga, în medie 500 de euro, rezultă o sumă mult mai mare, de 30 miliarde de euro. Probabil mare parte ar fi cheltuită, ar merge în consum, dar ar însemna un plus consistent la produsul intern brut”, apreciază Sobolewski.

Directorul adjunct al Direcției Statistică din BNR, Constantin Chirca, estimează că PIB-ul din 2014 ar fi crescut cu încă 50 miliarde de euro, la 200 miliarde euro, dacă 2,5 milioane de români stabiliți în străinătate ar fi lucrat în România, în aceleași sectoare în care activează acum în afara granițelor. Aceasta, în condițiile în care 80% au vârste între 18 și 45 de ani, fiind deci forță de muncă activă.

“Este un rezultat care m-a uimit. Dacă mergem mai departe cu calculele, știind că veniturile bugetare se situează constant la circa 32-33% din PIB, rezultă un potențial suplimentar al veniturilor bugetare de cel puțin 15 miliarde de euro. Putem doar să ne întrebăm cum ar fi fost ca acești bani să fi fost repartizați în plus în învățământ și sănătate”, spune Chirca. În opinia sa, ne înșelăm, însă, dacă sperăm să acești oameni vor reveni să lucreze în țară pentru salarii de 350-400 de euro, când în Spania venitul net garantat este de 700 de euro, iar în Franța de 1.500 de euro. “Nu ne rămâne decât să încercăm să-i atragem pentru a investi aici”, conchide acesta.

Schimbări recente

Toate aceste planuri și calcule pe seama migrației sunt, totuși, viciate de numeroasele necunoscute ale fenomenului, începând chiar cu numărul exact al celor plecați din țară. “Ultimul recensământ a fost ratat. Cum măsurăm ce înseamnă migrantul? E migrant de la 6 luni, de la 5 luni? Există și transnaționalismul. Nu putem avea înregistrarea clară a fenomenului din lipsă de instrumente. Migrația e un factor cu trei dimensiuni și noi o măsurăm cu două: câți vin încoace, câți se duc încolo”, spune Vintilă Mihăilescu, directorul Departamentului de Sociologie din SNSPA.

Potrivit afirmațiilor sale, asistăm deja la o despărțire a migrației de diaspora, se trece de la țările primitoare de până acum (Spania, Italia, cu afinități de limbă), spre țările mai stabile din nordul Europeni (Germania, Marea Britania, statele scandinavice), dar și de la o migrație de tip pendulatoriu (cu plecări și reveniri din și în țara de origine), la o instalare stabilă, vizibilă și în schimbarea preferinței: de la locuirea în chirie, la cumpărarea unei case.

Datele disponibile arată că rata de emigrare a crescut de la 48 de persoane la mia de locuitori, în 2002, la 116,5 în 2012, iar vârsta medie a migranților români de la 28,8 ani, la 33,3 ani în același interval. Pe lângă “îmbătrănirea” asociată fenomenului, sociologul Vintilă Mihăilescu remarcă și o “feminizare accentuată în ultimul deceniu”, femeile care au plecat din țară fiind cu o treime mai numeroase decât bărbații, dar și o “ruralizare” semnificativă.

“România a pierdut 3,9 milioane de oameni în acești ani, iar migrația e responsabilă pentru 70% din pierderea populației. S-a adăugat scăderea fertilității, inclusiv în mediul rural. Implicațiile le resimt direct, de la întrebarea cine îmi va plăti mie pensia, până la constatarea că am rămas, ca profesor, spre exemplu, cu jumătate din baza de recrutare”, spune Mihăilescu.

Sociologul observă, însă, și evoluții pozitive, care deschid, teoretic, mai multe oportunități. Astfel, intenția de reîntoarcere în țară crește: 70% dintre cei plecați vor să revină acasă, 40% mai devreme de 3 ani, iar 20% chiar anul acesta. În plus, 13% dintre emigranți, care înainte nu aveau încredere în România, au început să aibă.

Puternic a crescut și potențialul de antreprenoriat al migranților, către 40% în 2013 și peste 50% în prezent, de la mai puțin de 20% în 2000 și 15% în 2010.

Speriați de bănci

“Există, însă, și obstacole. Unul este încrederea scăzută în bănci, care s-a redus de la 24% în 2008 la 13% în 2013. Și-a mai revenit în prezent la 28%, dar încă este limitată. Reținerea potențialilor antreprenori ține, în primul rând, de climatul economic și de dificultățile de finanțare de către bănci, inclusiv frica de îndatorare. Relația cu băncile e tensionată”, spune Vintilă Mihăilescu.

În opinia sa, emigranții și-ar dori produse bancare mai prietenoase, acum având rețineri de a le accesa: “Sunt speriați de contactul cu băncile. La o simplă căutare pe Google se poate vedea câte curse de transport există și leagă zilnic 8-900 de comune direct de Roma, Madrid și alte orașe europene, curse pe care circulă direct acești bani, în afara băncilor” 

viewscnt
Afla mai multe despre
migratie
mugur isarescu
antreprenoriat
vintila mihailescu
cristina dobre
ludwik sobolewski