După ce au distrus economia și clasa mijlocie, băncile vor să ne distrugă și democrația

scris 14 feb 2016

Aceleași bănci care au umflat aberant balonul creditării la jumătatea deceniului trecut - trimițând economia într-o recesiune prelungită și împovărând cu datorii nesustenabile pe ani de zile pe cei mai productivi dintre români - vor să scape de consecințele finanțării curbei speculative din imobilare prin intervenții nevăzute în zona politicului.

În saloane, pe coridoare, în discuții la nivel înalt de nimeni știute, în disprețul opiniei publice și prin siluirea căilor instituționale firești. Așa vor să scape bancherii de legea dării în plată, după ce au pierdut lamentabil la sfârșitul anului trecut atât în procesul democratic (pe care l-au ignorat), cât și în dezbaterea publică unde au venit cu argumentații ciudate, neconcludente, eratice, adesea la limita analfabetismului financiar.

Este felul în care băncile înțeleg să pună bețe în roate uneia dintre puținele legi care le pun la socoteala pieței, la capătul unui răstimp în care s-au învățat să împrăștie riscul (și gunoaie financiare) către întreaga societate.

Îi găsim acum pe bancheri dând note politicului, spunând cine e evoluat și cine nu, cine se dă pe brazdă și cine nu se lasă reeducat. “Sperăm că politicienii vor înțelege că e nevoie de o formă mai bine gândită a legii. Am observat deja o evoluție la PSD, au început să înțeleagă, la PNL încă nu. Sperăm că și PNL-iștii vor evolua, în sânul PNL lucrurile încă nu sunt coerente”, declara mai ieri un președinte de bancă. Dacă așa pun problema în conferință de presă, nici nu vrem să ne gândim ce se întâmplă la întâlnirile de taină.

Lhotte, BRD, despre darea în plată: E nevoie de o formă nouă. La PSD au început să înțeleagă, la PNL încă nu CITEȘTE ȘI Lhotte, BRD, despre darea în plată: E nevoie de o formă nouă. La PSD au început să înțeleagă, la PNL încă nu

De ce fac asta? Pentru că s-au învățat că le merge. Au rămas în picioare toate 40, după ce au împins economia românească în prăpastia crizei financiare internaționale. Spirala inflaționistă a creditului (cu buletinul), datoriile escaladate într-un ritm peste ce putea duce firavul angrenaj economic românesc și piramidarea la caritasul imobiliar le cade în sarcină.

"Criza", așa cum am cunoscut-o cu toții, a fost în România, de fapt, o prelungită recesiune de bilanț, în care actorii piețelor și-au lins rănile după alocarea greșită de capital indusă de creditul pompat iresponsabil de bănci.

Nu vor să audă de "darea în plată", dar au împins la cer prețurile apartamentelor din stocul "ceaușist", la multiplii de evaluare mai deteriorați decât în piața americană chiar și la doi ani după spargerea balonului rezidențial din SUA.

Ciudățenii în campania împotriva legii dării în plată CITEȘTE ȘI Ciudățenii în campania împotriva legii dării în plată

Dacă economia au vătămat-o pentru 4-5 ani, în schimb foarte multe familii de tineri au fost deviate pe zeci de ani de la traiectoria care să le asigure un buget echilibrat și prosperitate. Cară după ei bolovanul unor datorii ce nu ar fi trebuit asumate niciodată (a se citi al unor credite care nu trebuiau vândute niciodată).

Că băncile au distrus clasa de mijloc românească în formare nu este nici exagerare și nici figură de stil. Este realitatea nemijlocită. Cele mai dinamice familii de români, unele la început de drum în viață, au fost trase în vârtejul creditării destrăbălate.

S-au împrumutat pentru a cumpăra locuințe la prețuri de bulă speculativă, iar acum aproape tot ce câștigă se duce pe ratele bancare. Sănătatea financiară le este năruită pe ani buni, orizonturile îngustate dramatic. Adio economisire și orice oportunitate de construire a unei averi va trece pe lângă ei. Nu vor avea bani de investiții. Toți pleacă deja spre bancă.

De implozia creditului nu a scăpat nimeni. În urmă cu câțiva ani, într-o discuție liberă la masă, un bancher cu poziție importantă într-o bancă privea neîncrezător când cineva îi spunea că sunt tineri care nu au apucat să contracteze credite în anii 2006-2008 și acum se descurcă bine fără a fi fost loviți de balonul creditării. "Vai de mine! - a venit replica - Cum să nu fie afectați? Ei plătesc prin lipsa de oportunități".

Distrugerea economiei a venit, așadar, la pachet cu distrugerea clasei mijlocii. În România nu există. Cei care s-ar fi presupus că ar trebui să o formeze abia trăiesc de la un salariu la altul și viața lor financiară gravitează în jurul datei scadenței. Gaura neagră din bănci trage tot ce este productivitate în societatea românească. Zero la sută șanse de decolare pentru clasa mijlocie. Este distrusă!

A preda sau a nu preda cheile? Cum văd datornicii cu probleme legea privind darea în plată CITEȘTE ȘI A preda sau a nu preda cheile? Cum văd datornicii cu probleme legea privind darea în plată

Mai e ceva ce n-au distrus băncile? Păi de exemplu democrația. Nu este vorba că ar fi să ne lăudăm cum merg treburile în mediul politic, însă în cazul legii dării în plată, democrația chiar a funcționat. Născută dintr-o reacție de asociere la abuzuri succesive, mișcarea de răspuns la creditarea prădătoare a debitorilor care se simt fraudați a trecut de la lupta în justiție, unde au obținut câștig de cauză în multe procese, și în mediul politic.

De spirit din legislația americană "anti-defficiency", legea scrisă de profesorul de drept Gheorghe Piperea și inițiată de deputatul Daniel Zamfir, a urmat calea procesului legislativ ca la carte. În lipsa unor presiuni de natură ocultă, rezultatul firesc a fost adoptarea ei. Doar trei abțineri, un vot împotrivă și o mulțime de aplauze. Așa a trecut actul normativ în Camera Deputaților, reflectând o stare de spirit existentă în rândul populației.

La dezbaterile din Comisia Juridică a Camerei Deputaților, obiecțiile lobby-ului bancar la legea dării în plată au fost prompt contracarate de deputați. Cu argumente și exemple luate exact din societate. Poate spune lumea că parlamentarii or fi așa și pe dincolo, dar mai merg pe stradă. Mai vorbesc și ei cu oameni, mai au rude, au luat ei înșiși împrumuturi. Efectele de pustiire ale creditării bancare mincinoase și neeconomice din deceniul trecut se văd peste tot.

Democrația urmându-și calea firesc, legea a trecut en fanfare, izvorâtă chiar din necesități ale economiei naționale, care cară după ea bolovanul datoriilor rele creat de bănci. Este un act normativ izbăvitor față de fantoma creditelor proaste pe care băncile o țin ascunsă în catacombele lor.

"Extinde scadența și pretinde că pierderea nu este acolo" ("extend & pretend") a fost strategia preferată a băncilor pentru a se feri de rigorile legilor capitalismului. Actul normativ votat la finele anului trecut periclitează acest comportament prin care băncile vor să împingă pierderile în întreaga societate.

Iar societatea este acum amenințată. Și din punctul de vedere al libertății economice, dar și al democrației reprezentative. Gesturi inexplicabile în dealul Cotrocenilor și în Parlament la reintrarea legii ne dau de bănuit că intervențiile pe căi oculte ale bancherilor sunt puternice. Miza se ridică. Băncile riscă să distrugă democrația de dragul gunoaielor din portofoliile lor.

viewscnt
Afla mai multe despre
darea in plata
banci
balon imobiliar
credit
criza
faliment