Darea în plată: Senatorii au votat și pentru stingerea datoriilor celor executați silit

Darea în plată: Senatorii au votat și pentru stingerea datoriilor celor executați silit
Mihai Baniţă
Mihai Baniţă
scris 17 feb 2016

Senatorii din comisiile de raport au adoptat un amendament la legea dării în plată care stinge datoriile rămase celor care au pierdut deja bunul ipotecar printr-o executare silită.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

1 aprilie - Profit Health.forum Radiografia cheltuielilor din sănătate - cu sprijinul: Arpim, Bristol Meyers Squibb, Roche, Stada, MSD, UCB Pharma Romania
9 aprilie - Eveniment Profit.ro - Investiții vs Deficit: Provocări și riscuri sub impactul datoriei și deficitelor publice în creștere
23 aprilie - Maratonul de Educație Financiară

Amendamentul, propus de deputatul liberal Daniel Zamfir, spune că debitorul supus unei executări silite are dreptul de a se adresa instanței pentru a cere stingerea creanței, indiferent de stadiul ori forma în care se află executarea silită.

Senatorii din Comisia juridică și din cea economică au adoptat raportul final asupra cererii de reexaminare a legii dării în plată cu amendamente, aproape toate în favoarea debitorilor, în aplauzele ironice ale reprezentanților băncilor comerciale prezenți în sală.

“Aveți o datorie și vă dau în schimb aer”, a explicat un reprezentant al Asociației Române a Băncilor amendamentul adoptat de senatori.

Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, declara, ieri, în ședința Comisiei de buget pe acest text de lege, că un amendament de acest tip este imediat neconstituțional, pentru că adaugă la lege și se află în afara cererii de reexaminare a Președintelui.

Totodată, senatorii au menținut și prevederea prin care legea se aplică și creditelor în derulare.

Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a avertizat că România riscă să piardă procese din cauza caracterului retroactiv al legii, iar băncile vor primi despăgubiri de la bugetul de stat.

“Există riscul ca acest amendament de retroactivitate să nască litigii la Curtea de Arbitraj de la Washington. Toate procesele care vor fi vor fi împotriva statului român. Există un risc pentru buget pe care îl considerăm foarte important”, a declarat Jiru. El estimează că, în eventualitatea pierderii unui astfel de litigiu, România ar putea să plătească aproximativ 2% din PIB, la o pierdere pentru bănci estimată la 2,1 miliarde de euro.

BNR și ARB au propus ca legea să se aplice doar pentru creditele viitoare, dar niciunul dintre senatori nu a dorit să preia sub formă de amendament această propunere, deși senatorul PSD Trifon Belacurencu a preluat sub formă de amendament majoritatea propunerilor BNR, care au picat însă la vot aproape în totalitate.

Singurele amendamente venite din partea BNR care au trecut se referă la extinderea termenului de judecată de la 10 la 30 de zile în cazul în care sunt depuse contestații la instanță și extinderea apelului de la 7 la 15 zile.

BNR a mai propus și ca debitorul să nu poată da în plată un bun dacă nu are acceptul co-proprietarului, dar amendamentul susținut de Belacurencu în acest sens a picat la vot.

"Ați menținut un text care permite unei persoane să dispiună de bunul altuia", a spus Olteanu după votul negativ al senatorilor.

O altă propunere respinsă a BNR prevedea ca debitorii să nu poată da în plată dacă bunul face obiectul unui concurs de ipoteci.

"Tocmai ați votat un text care permite ca un bun să stingă în mai multe credite", a comentat oficialul BNR.

Marinică Dincă, senator PNL, a replicat că legea are suficiente prevederi pentru a împiedica aceste lucruri.

Legea dării în plată, aflată pentru a doua oară în Parlament, după ce a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis, prevede că debitorii persoane fizice pot stinge datoria către un creditor bancar sau nebancar, ori un cesionar al creanței, prin predarea bunului imobil ipotecat.

O concesie făcută băncilor este limitarea aplicării legii doar la consumatori, nu la toate persoanele fizice. 

Senatorii au respins și propunerea BNR ca debitorii viitori să poată opta pentru renunțarea la dreptul de a da în plată pentru a obține un preț mai bun al imobilului. Olteanu a avertizat că băncile vor fi obligate de regulamentele europene să crească avansul la cel puțin 40%, ceea ce va face dificil accesul la finanțare.

Cererea de reexaminare va merge în plenul Senatului, iar apoi va intra în comisiile de la Camera deputaților, înainte să ajungă din nou la Președinție.

Potrivit datelor prezentate de BNR senatorilor, peste 474.000 de români au credite la bănci garantate cu un bun imobil.  Aproape 6.900 de debitori au avut creditele cesionate în perioada 2012-2015.

Peste 17.500 de debitori au restanțe de peste 90 de zile la plata ratelor. BNR estimează la 5.230 numărul creditelor aflata în executare silită și garantate cu o casă sau aprtament și la 3.177 numărul creditelor garantate cu un teren. 316 case și 259 de terenuri au fost preluate de către bănci în patrimoniul popriu în procedura de executare silită. 

viewscnt
Afla mai multe despre
darea in plata
lege privind darea in plata