Dezbaterea privind legea dării în plată este „catastrofică”, apreciază Nicole Petria, bancher cu ștate vechi, actualmente profesor universitar. Ambele părți, bancheri și politicieni, au creat ură prin populismul afișat. În timp ce politicienii au vorbit despre sinuciderile debitorilor, bancherii au venit și ei cu argumente emoționale și ipocrite, cum ar fi acela că nu mai dau credite ipotecare persoanelor fizice, spune profesorul de economie.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Puține lucruri în ultimii ani au reușit să genereze o dezbatere atât de intensă asupra sistemului bancar cum a făcut-o legea dării în plată, care permite debitorilor persoane fizice să scape de credite, dacă renunță la imobilul ipotecat în favoarea creditorului, bancă, IFN sau recuperator de creanțe. Reprezentanții băncilor și inițiatorii legii s-au contrat și mai puternic, după ce Președinția a trimis legea la reexaminare în Parlament.
„Adevărul e pe undeva la mijloc. Nu am văzut argumente pertinente. Dezbaterea e catastrofică! Băncile au zis că vine jihadul. Politicienii au venit cu cifre false, cu 800.000 de români care se spânzură”, spune Petria, prodecan al Facultății de Științe Economice din cadrul Univesității din Sibiu și fost bancher, ultima dată ca președinte al consiliului de supraveghere al Băncii Carpatica, până anul trecut.
„Trebuie să găsim calea de armonizare între bănci și consumatori. Ura care s-a creat prin populism nu face bine nimănui. Și băncile trebuie să treacă peste ipocrizia pe care au arătat-o până acum”, a declarat el, în cadrul unei dezbateri cu mediul academic, organizată la Sinaia, la finele săptămânii, de către Finmedia.
CITEȘTE ȘI Cristian Popa, fost viceguvernator BNR, a fost numit vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții Prezent la dezbatere, Bogdan Neacșu, director general adjunct al Garanti Bank România, responsabil pe partea de risc, spune că legea, prin faptul că nu deosebește pe cei caren nu vor să plătească de cei care nu pot să plătească, generează hazard moral și nu va folosi celor în dificultate. Mai mult, românii vor avea mai greu acces la credite, pentru că băncile vor cere un avans mai mare, dacă nu sunt stabilite condițiile în care debitorii vor putea da casa înapoi.
„Băncile iau reacții emoționale. Cresc avansul. Din ce vor trăi? (...) Cât n-or să mai crediteze? Un an, jumătate de an, dacă te duci cu avansul la 40%?”, spune, în replică, Petria.
„Cred că știm cu toți ce înseamnă să schimbi regulile jocului în timpul jocului”, spune Neacșu, cu referire la faptul că legea, în forma adoptată inițial de Parlament, se aplică și creditelor în derulare.
„Hazardul a fost introdus și de către bănci”, spune Petria. “A fost perioada de haiducie când toate băncile alergau după cotă de piață”, adaugă el, în condițiile în care nu existau modele de risc bine calibrate. Mai mult, băncile au avut și contracte pline de clauze abuzive, care au afectat clienții. De altfel, spune profesorul de economie, dezechilibrul între bănci și persoanele fizice este evident.
„Dacă protecția firmelor există prin legea insolvenței, protecția consumatorilor nu există”. Pe de altă parte, adaugă el, „prin legea asta încearcă să se creeze un primat al debitorului asupra creditorului”.
Cristi Spulbăr, profesor la Facultatea de Economie, din cadrul Universității din Craiova, arată că un exemplu de hazard moral e și să ai ghinionul să fii executat silit cu 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a legii.
El crede că discuțiile despre legea dării în plată au venit într-un moment extrem de neprielnic, în condițiile în care încrederea în bănci e la cote minime, pe penultimul loc în sondajele de opinie, în fața partidelor politice.
„Este rezultatul unui proces care durează de 26 de ani în România. Contextul a creat suportul ca această lege să creeze ură”, spune Spulbăr.
Băncile trebuie să-și schimbe modelul de business și să renunță la aroganță, să nu mai pună clienții în genunchi, spune profesorul craiovean.
Un exemplu de tratament rău față de clienți este acela că băncile au vândut credite către recuperatori, în condițiile în care în contractele semnate nu se scria nimic despre acest lucru.
CITEȘTE ȘI Prima Colivie. "Tinerii frumoși și liberi" riscă să fie duși în lanțuri la bănci „Eu am semnat cu o instituție care e reglementată de BNR, ori recuperatorul nu e. Nu era normal să se respecte și atunci legislația bancară?”, adaugă Spulbăr.
„Sunt unii bancheri care, la creditele în franci, vin și spun că debitorii nu au avut cultură financiară”, întărește Petria.
Băncile, la nivelul asociațiilor sau individual, ar fi trebuit să vină cu un studiu de impact, să arate câți sunt cei care vor vrea să-și dea casa în plată. Puteau să-i întrebe și printr-o pagină de net, crede Spulbăr.
„Cum pot eu să anticipez că cineva aduce cheia?”, replică Neacșu.
„O astfel de lege mă forțează să termin relația cu clientul. Scoate și clientul din situația de a lua alte produse financiare (...) Ca bancă, ultima soluție pe care o abordăm e executarea silită”, adaugă el.
Cristi Spulbăr critică inițiatorii că nu s-au uitat la legislația bancară atunci când au scris textul.
„Banca este un intermediator financiar. O bancă nu poate să realizeze mai mult de 10% din venituri din alte activități decât cea bancară”, adaugă el
Un alt aspect criticat este acela că, în forma adoptată inițial de Parlament, darea în plată stinge și obligațiile luate de persoanele fizice pentru a finanța firmele, cum este avalul.
„Sistemul nu face reglementarea decât dacă e presat din exterior. Poate că darea în plată face bine că a stârnit dezbaterea”, conchide Nicolae Petria.
Cererea de reexaminare pe proiectul de lege privind darea în plată a trecut de comisiile de la Senat și urmează să fie votată în plen, după care va ajunge la Camera Deputaților.
Dacă în forma adoptată anterior, de lege ar fi urmat să beneficieze toate persoanele fizice care au luat un credit imobiliar, indiferent de natura acestuia, senatorii au introdus un amendament care limitează aplicarea doar pentru consumatori. Acest lucru ar trebui să nu permită celor care au acționat ca investitori să stingă creditul. Pe de altă parte, comisiile de raport de la Senat au adoptat un amendament prin care vor putea stinge executările și cei care au pierdut imobilul ipotecat prin vânzarea silită.
Banca Națională și băncile comerciale au cerut ca doar debitorii cu credite de până în 150.000 de euro și cu un grad de îndatorare de peste 65% să poată da în plată. Totodată, bancherii susțin că legea nu trebuie să se aplice și contractelor în derulare.
