Autoritățile analizează un pachet de măsuri pentru micii comercianți și producătorii locali, 90% din marfa supermarketurilor este străină

Autoritățile analizează un pachet de măsuri pentru micii comercianți și producătorii locali, 90% din marfa supermarketurilor este străină
scris 9 mar 2016

Autoritățile analizează un pachet de măsuri pentru sprijinirea micilor comercianți și producători locali, după ce au constatat că 90% din produsele aflate pe rafturile supermarketurilor provin din străinătate. Măsurile discutate vizează, printre altele, înființarea unor lanțuri naționale de mici magazine, aprovizionate cu mărfuri locale, și susținerea micilor inițiative de genul băcăniilor.

Un document guvernamental redactat la sfârșitul lunii februarie și prezentat acum de Profit.ro relevă că micii comercianți au în prezent două probleme majore, în special pe plan localO primă problemă este legată de legislația în vigoare privind politica de urbanism, care a permis și permite în continuare marilor comercianți să-și amplaseze centrele de desfacere în zone centrale și în cartierele rezidențiale.

A doua problemă constă în faptul că micii comercianți nu au posibilitatea să negocieze prețul direct cu producătorii. Primii se aprovizionează, în general, din en-gros-uri și foarte puțini se aprovizionează direct de la furnizor.

"O soluție ar putea fi ca retailerii, în cadrul unei asocieri, să poată discuta cu producătorii, atât cei mici, cât și cei mari. Este în interesul oricărui producător să fie prezent în cât mai multe magazine, fie ele și mici, pentru că micul retailer beneficiază de două atuuri foarte importante: amplasarea, în proximitatea locuințelor, și faptul că el își cunoaște foarte bine clienții, știe ce să le vândă și ce trebuie să le aducă în magazin. Dacă produsul se găsește în cât mai multe locații, clientul se obișnuiește cu el și devine astfel un consumator constant și fidel. În același timp, trebuie găsită o soluție pentru ca micii producători să fie încurajați să producă și să vândă pentru asociațiile de retaileri, care le pot asigura existența în continuare pe piață și îi stimulează să producă lucruri de calitate", susțin autoritățile.

Prețul mai puțin competitiv față de supermarket și expansiunea retailului modern în proximitate a crescut astfel presiunea asupra comercianților tradiționali independenți.

"Marile lanțuri de magazine continuă politica expansionistă în centrul orașelor prin activități de «sufocare» atât a micilor comercianți, cât și a producătorilor acestora. 90% din produsele de pe rafturile marilor lanțuri de magazine sunt de proveniență străină", arată datele oficiale ale guvernanților.

Măsuri pentru stimularea activității micilor comercianți

Autoritățile analizează, prin urmare, conform documentului citat, un pachet de măsuri care să sprijine deopotrivă dezvoltarea micilor comercianți, precum și a producătorilor locali.

O primă măsură ar consta în dezvoltarea unui concept de franciză menit să susțină micii comercianți independenți din comerțul tradițional și care să ofere revânzătorilor șansa de a face parte dintr-o rețea națională, la libera lor alegere.

Cioloș vrea un program pentru vânzarea mai multor produse românești în marile hoteluri CITEȘTE ȘI Cioloș vrea un program pentru vânzarea mai multor produse românești în marile hoteluri

O altă inițiativă luată în considerare este crearea unei asocieri la nivel local, printr-un reprezentant să discute cu producătorii în numele comercianților, aducând astfel față în față retailerii și producătorii pentru o negociere mai consistentă a prețurilor.

În lanțurile de magazine create de mici producători ar urma să fie asigurat gratuit un spațiu de publicitate, inclusiv în pliante promoționale și paginile de internet ale acestora, pentru promovarea produselor românești. De asemenea, în funcție de tipul de produse, în magazine vor putea fi expuse, pe rafturi speciale, produse specifice județului în care un lanț de magazine își desfășoara activitatea.

Autoritățile au în vedere și crearea de platforme e-commerce pentru micii comercianți, astfel încât aceștia să dispună de canale de desfacere diversificate, dar și dezvoltarea unei platforme comune de achiziții prin asocierea mai multor mici comercianți, încercându-se astfel creșterea puterii de negociere a micilor comercianți în raport cu furnizorii.

În același timp, este luat în calcul un program special de stimulare a micilor comercianți prin aranjarea produselor în raft, pentru a atrage clienții în spații specializate, pe modelul vechilor băcănii de cartier.  

Obligația magazinelor de a se asigura că 51% din carnea, legumele și fructele vândute sunt locale va fi extinsă la lapte și panificație CITEȘTE ȘI Obligația magazinelor de a se asigura că 51% din carnea, legumele și fructele vândute sunt locale va fi extinsă la lapte și panificație

"Micii comercianți au început tot mai mult, în ultimii ani, să meargă pe modelul antreprenorilor din Italia, Germania sau Olanda și să deschidă magazine de nișă, respectiv băcănii, tutungerii sau magazine de condimente. Pe o piață a magazinelor alimentare dominată de lanțuri internaționale cu zeci, chiar sute de supermarket-uri sau hypermarket-uri și cu afaceri de sute de milioane de euro, antreprenorii români deschid afaceri specializate care se adresează unei pături subțiri de clienți. Aceste business-uri de familie au anual afaceri de câteva zeci sau sute de mii de euro și există reale perspective de dezvoltare în acest sens", susțin guvernanții.

În urmă cu două săptămâni, premierul Dacian Cioloș a cerut asociațiilor agricole locale să se implice mai mult în protejarea, prin marcă, a unor produse specifice unei anumite zone, astfel încât mărfurile securizate în acest mod să fie valorificate și de către producătorii locali mici și mijlocii, nu doar de către marile companii. El a punctat faptul că, până în prezent, doar marile firme s-au ocupat în principal de înregistrarea unor produse sub marca de "tradițional românesc", având însă un interes comercial direct.            

viewscnt
Afla mai multe despre
comercianti
magazine
producatori
supermarket
bacanie
produse