Banca Națională a Poloniei ar urma să mențină nemodificată dobânda de referință la 5,75%, în timp ce Banca Națională a României va amâna momentul la care ar urma să demareze un ciclu de relaxare, păstrând și ea dobânda la 7%, susțin toți economiștii intervievați de Bloomberg.
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității - Ediția a IV-a; parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
În timp ce guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski, a exclus posibilitatea reducerii dobânzilor până la finele anului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a semnalat că banca centrală ar putea să se alăture altor bănci centrale din regiune prin reducerea costului creditului, încă din luna mai, scrie Agerpres.
Factorii de decizie de la Banca Națională a Poloniei evaluează efectul majorării TVA la alimente și al plafoanelor de prețuri la energie asupra inflației, care ar putea să revină pe creștere la finele acestui an. Chiar și așa, unii membri ai comitetului de politică monetară au spus că reducerile de dobândă nu ar trebui excluse.
În schimb, factorii de decizie de la București văd un spațiu de manevră mai amplu după ce presiunile fiscale din România i-au determinat să se abțină de la reduceri de dobândă. România are a doua cea mai ridicată dobândă de politică monetară din regiune, după cea din Ungaria, și în continuare una dintre cele mai ridicate inflații din Uniunea Europeană - 7,2%.
"Banca Națională pregătește terenul pentru un ciclu prudent de relaxare în viitor", a declarat economistul ING, Stefan Posea, care mizează pe o reducere până la 6% la finele anului. Cu toate acestea, Stefan Posea crede că oficialii de la BNR se vor uita cu atenție la ceea ce fac omologii lor de la Varșovia, "deoarece ar fi greu de imaginat ca dobânda BNR să coboare sub cea din Polonia".
Având în vedere că inflația în Polonia a coborât semnificativ în luna martie, până la 1,9%, Adam Glapinski ar urma să fie întrebat dacă își menține declarațiile anterioare conform cărora costul creditului nu se va modifica în viitorul apropiat.
În schimb, Guvernul de la București are dificultăți în a ține sub control deficitul bugetar, care este prognozat să ajung la 5% din PIB în acest an. De asemenea, în România vor avea loc patru rânduri de alegeri în acest an și există solicitări pentru majorarea salariilor și a pensiilor.
Decidenții de la București au redus prognoza de inflație pentru acest an la 4,7%, de la 4,8% anterior, dar au lansat un avertisment cu privire la riscurile electorale și cele fiscale combinate cu incertitudinile geopolitice.
