Banca Națională a României (BNR) argumentează decizia de a majora rata dobânzii cheie sub așteptările din piață prin faptul că acordă mai multă atenție încetinirii creșterii economice decât măsurilor luate de alte bănci centrale din regiune.
Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente
27 mai - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
"Bineînțeles că ne uităm la ce fac celelalte bănci centrale, nu putem fi decuplați de regiune și suntem și noi într-un proces de înăsprire a politicii monetare, dar urmăm o strategie proprie, adaptată la particularitățile economiei românești. Creștem dobânda cheie în ritmul nostru", a declarat, pentru Bloomberg, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
CITEȘTE ȘI Acțiunile europene, în revenire puternică după cea mai mare scădere din ultimele 6 săptămâni
Ieri, Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2%, mutând pentru a doua ședință la rând sub așteptările analiștilor, în contextul inflației cu mult peste țintă.
Decizia a fost anticipată de 5 din 11 economiști intervievați de Bloomberg. Ceilalți 6 se așteptau la o majorare de 0,5 puncte procentuale.
Profit.ro a relatat că BNR menține cea mai redusă dobândă cheie din regiune, după ce Banca centrală a Poloniei a urcat recent rata de referință la 2,25% pe an. În Ungaria, dobânda cheie este de 2,4%, iar în Cehia, de 3,75%.
Rata inflației a fost de 7,8% în noiembrie, de mai bine de două ori peste intervalul maxim al țintei de 1,5-3,5%.
BNR analizează modul în care astfel de măsuri vor afecta creșterea economică, încetinită de pandemie, criza energetică globale și urmările unei crize politice prelungite, a mai declarat Suciu.