Cursa la succesiunea lui Jean-Claude Juncker la conducerea Comisei Europene (CE) a fost lansată deja - în culise -, însă Cei 28 sunt încă departe de a fi de acord asupra regulilor jocului, scrie AFP.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Între posibilii candidați la înlocuirea luxemburghezului în toamna lui 2019, numele francezului Michel Barnier, actualul negociator-șef al Brexitului în numele Uniunii Europene (UE), revine cu insistență, scrie News.ro.
Candidatura sa a fost avută în vedere în 2014, însă familia politică a PPE (dreapta, majoritară în Parlamentul European) l-a preferat pe actualul președinte al Comisiei.
Juncker a fost desemnat drept "Spitzenkandidat" al PPE, după numele german care s-a impus în această procedură și care vrea ca partidele europene să desemneze ”candidați cap de listă” în alegerile europene. Ideea procedeului, inaugurată în 2014, este ca președinția Comisiei să revină candidatului partidului învingător.
Parlamentul European (PE), căruia îi revine alegerea președintelui Comisiei prin vot, ține cu orice preț ca metoda să fie folosită din nou. El vede în ea o garanție a unei transparențe sporite și a unei consolidări a legitimității sale politici și a Comisiei.
”FRUSTRARE”
Însă tratatele europene au încredințat statelor membre puterea de a numi, cu o majoritate calificată, candidatul la președinția Comisiei, chiar dacă textele le-o cer în mod vag să o facă ”ținând cont de alegerile din Parlament”.
Iar mai mulți lideri de țări europene, cu francezul Emmanuel Macron în frunte, se opun metodei "Spitzenkandidaten" și o vor aminti la un summit, la Bruxelles, pe 23 februarie.
”În 2014 a existat frustrare în mai multe capitale cu privire la faptul că procedura care a condus la nominalizarea lui Juncker nu a fost suficient de transparentă”, comentează o sursă europeană.
În opinia unor critici, acest sistem a condus la o politizare a Comisiei, considerată păguboasă. Alții se tem de o ascensiune a partidelor eurosceptice în alegerile europene, care ar putea să conducă la alegerea unui candidat din rândul lor.
În fața acestor reticențe, eurodeputații au prevăzut să ridice tonul în sesiunea plenară de la Strasbourg, în estul Franței.
”Parlamentul European va respinge orice candidat la președinția Comisiei care nu va fi fost desemnat ca «Spitzenkandidat» înaintea alegerilor la Parlamentul European”, a avertizat germanul Manfred Weber, liderul grupului PPE în PE.
Iar ”dacă guvernele statelor membre încearcă să revină asupra acestui principiu”, a adăugat el referindu-se la Macron, ”vor trebui să explice de ce, în pofida marilor lor discursuri despre necesitatea unei schimbări democratice în Europa, nu sunt, în realitate, pregătiți să renunțe la opacitate și la secret”.
”UȘI ÎNCHISE”
Influentul șef de cabinet german al lui Jean-Claude Juncker, Martin Selmayr, a îndemnat și el la reaplicarea în 2019 a procedurii din 2014.
”Un Spitzenkandidat victorios care a făcut campanie în toată Europa pentru o majoritate a mandatelor va avea o legitimitate mai puternică ca președinte al Comisiei Europene decât o persoană aleasă în spatele ușilor închise”, a subliniat recent Selmayr pe rețeaua de socializare Twitter.
Până la alegerea formulei, nu au fost prezentați candidați oficiali.
Michel Barnier, fost comisar și ministru în mai multe rânduri în Franța, nu a spus vreodată că va candida din nou la post, însă responsabilitățile sale actuale l-au plasat în lumina reflectoarelor.
”A făcut treabă foarte bună”, apreciază un oficial european de rang înalt, apreciind că ”modul în care s-a comportat cu privire la Brexit a sporit încrederea în Comisie”, de care ține funcția sa. ”El este întru totul conștient de capitalul politic pe care l-a acumulat”, adaugă altă sursă europeană.
Numele comisarului Concurenței, liberala daneză Margrethe Vestager, este și el evocat adesea între potențialii candidați, după loviturile aplicate giganților americani în domeniul Internetului.
”Candidatura la președinția Comisiei ar putea să mă intereseze”, a declarat în ceea ce-l privește socialistul francez Pierre Moscovici, în prezent comisar însărcinat cu Afacerile Economice.