Ministerul Transporturilor și Infrastructurii estimează investiții de 15 miliarde de lei în 2024 doar în infrastructura rutieră, cu rectificări pozitive până la sfârșitul acestui an, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ionel Scrioșteanu.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
„Anul acesta alocarea bugetară este undeva la execuția anului trecut, dar ținta este să depășim 15 miliarde de lei investiți doar pe infrastructură rutieră, bineînțeles cu rectificări pozitive până la sfârșitul acestui an, așa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani. Nu am mai avut nicio rectificare negativă la Ministerul Transporturilor și aceasta a dus la deschiderea multor șantiere, cel puțin prin infrastructura rutieră.
Este pentru prima dată de la aderarea României la Uniunea Europeană când depășim alocarea financiară pe infrastructură de transport în total. În funcție de validarea ultimelor facturi, care se va întâmpla în maximum două-trei săptămâni, vom ști dacă depășim 120% rată de absorbție pe total infrastructură de transport, ceea ce înseamnă că Ministerul Transporturilor, în ultimii trei-patru ani a accelerat investițiile, ducând la acest rezultat pozitiv.
Acei 20% pe care i-am cheltuit până la sfârșitul lunii decembrie anul trecut din fonduri europene nerambursabile sunt de la alte capitole pe care România trebuia să le cheltuiască, deci am redus din rata de dezangajare a unor fonduri pe ciclul financiar trecut”, a afirmat Scrioșteanu, citat de Agerpres.
El a subliniat că, în ceea ce privește infrastructura rutieră, „stăm chiar mai bine, pentru că am depășit 140% rată de absorbție, față de suma alocată inițial acestui mod de transport”.
„Anul trecut am depășit, în sfârșit, pragul de 1.000 km de autostradă și drum expres în trafic, dar nu aceasta a reprezentat cea mai important țintă. Cea mai importantă țintă a fost deschiderea cât mai multor șantiere pe infrastructura rutieră. Avem astăzi contracte pentru execuție, lucrări de aproximativ 800 de km de autostradă și drum expres. Sunt în jur de 40 de șantiere majore la nivel de drum de mare viteză care sunt deschise astăzi.
Numeri pe degete șantierele care nu funcționează, care încă nu merg cum ar trebui”, a susținut secretarul de stat, la Forumul de infrastructură, transporturi și logistică, organizat de Revista Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv.
Potrivit acestuia, avem deja primele șantiere care se închid înainte de termen, ceea ce este „de bun augur, iar sprijinul pe care acest tip de dezvoltare l-a adus bugetului României pe orizontală și pe verticală este unul foarte consistent”.
„Am schimbat un pic modul de abordare și de gândire în ultimii patru ani pe infrastructura de transport rutier. Pentru a dezvolta capacitatea administrativă a acestui minister, am avut foarte multe rectificări negative până în 2019. Aproape în fiecare an erau cel puțin două-trei rectificări negative, adică bani existau, nu se cheltuiau. Și, atunci, am gândit o abordare strategică, care dă rezultate astăzi, o abordare de descentralizare a unor proiecte mici și medii către autoritățile locale sau către direcțiile regionale de drumuri și poduri, ceea ce a dus la creșterea capacității administrative a aparatului central de a se concentra pe proiecte majore, dar a dus și la aproape 100 de parteneriate cu autoritățile locale, care depășesc 8 miliarde de euro investiții”, a explicat demnitarul.
Ionel Scrioșteanu a precizat că aceste descentralizări au fost făcute în relația cu autoritățile locale cu tot cu finanțare, astfel că acestea „nu cheltuie nici măcar pentru expropriere sau vreun fel de cofinanțare pentru aceste proiecte”. Astfel, 8 miliarde de euro reprezintă proiectele cu autoritățile locale, „care vin să completeze ceea ce se întâmplă în zona aparatului central”.
„Aceste parteneriate sunt foarte importante în dezvoltarea acelor comunități și aplicarea unor viziuni complementare vizavi de infrastructura națională. Următorul element l-am gândit încă din 2020: dezvoltarea unor noi noduri rutiere pe infrastructura majoră de transport. Avem deja 1.000 de km de drum expres și autostradă dar, raportat la această mie de kilometri și la ceea ce avem în lucru, avem foarte puține noduri rutiere pe această rețea de autostrăzi. Și, atunci, am gândit o nouă rețea de noduri rutiere, mai puțin de 36 de noduri rutiere care să lege comunitățile, să lege mediul de afaceri din anumite zone care nu se dezvoltau, chiar dacă erau în proximitatea unor drumuri de mare viteză, în așa fel încât să multiplicăm rata de dezvoltare generată de această infrastructură majoră de transport, dar și de a dezvolta mediul de afaceri local acolo unde este nevoie”, a adăugat secretarul de stat.
În opinia sa, infrastructura de transport a României trebuie să răspundă câtorva provocări în următoarea perioadă, care pot să ducă la o dezvoltare accelerată a țării, „dacă știm să profităm de contextul geostrategic”.
„În ceea ce privește infrastructura de transport rutier, evoluția a fost una spectaculoasă. Dacă în 2019 cheltuiam undeva la 2,7 – 2,8 miliarde de lei investiții pe infrastructura de transport rutier, anul trecut am investit 12,5 miliarde de lei, reprezentând o creștere destul de mare în patru ani”, a subliniat Scrioșteanu.
