Statul are datorii restante între 2 și 3 miliarde lei la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate prin lege clienților finali, a anunțat Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
″Estimarea de sumă vizează exclusiv solicitări de decontare verificate, aprobate și trimise la plată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a precizat președintele AFEER, Laurențiu Urluescu.
Potrivit organizației, ultima lună decontată complet de către ministerele Energiei și Muncii este mai 2022, iar ultima lună cu confirmare integrală de plată de la ANRE este septembrie 2022.
Statul le-a plătit anul trecut furnizorilor de energie electrică și gaze naturale compensații în valoare de aproape 11 miliarde lei, reiese din execuția bugetară aferentă anului 2022, elaborată de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Suma totală achitată drept compensații de la bugetul de stat s-a ridicat la 10,959 miliarde lei, din care 7,049 miliarde lei pentru consumul clienților noncasnici și 3,91 miliarde lei pentru cel al populației.
În schimb, din supraimpozitarea veniturilor suplimentare generate de scumpiri producătorilor și traderilor de energie electrică, măsură destinată special strângerii de bani pentru achitarea compensațiilor către furnizori, statul a încasat în total numai 6,767 miliarde lei, din care 3,141 miliarde lei pe varianta inițială a suprataxării și 3,626 miliarde lei din contribuțiile la Fondul de Tranziție Energetică, impuse începând cu 1 septembrie 2022.
Diferența a fost acoperită numai parțial la finalul anului trecut, prin transferarea la Fondul de Tranziție Energetică a unei sume de 1,9 miliarde lei provenită din supraimpozitarea veniturilor suplimentare din zăcăminte offshore, precum și onshore de mare adâncime, ale producătorilor români de gaze naturale.
″A trecut exagerat de mult timp de când s-au făcut ultimele decontări complete. În tot acest timp s-au strâns datorii ale statului către furnizorii de energie electrică și gaze naturale. Dacă, până acum, statul a făcut din cand in cand plăți parțiale, de-acum înainte nu știm cum va reuși să achite furnizorilor subvențiile pe care aceștia, practic, le-au acordat populației și companiilor. Cum din taxarea privind activitatea de producție si din cea de tranzactionare nu se alimentează suficient Fondul de Tranziție Energetică, iar prețurile în piață și-au inversat trendul și încep să crească, există o îngrijorare profundă a furnizorilor că nu li se vor mai deconta cheltuielile făcute și, cu atât mai puțin, cele pe care urmează să le facă până la sfârșitul lunii martie 2025, când se încheie schema de ajutor instituită de către autorități″, a mai spus Urluescu.
Cei de la AFEER au mai arătat că ultima decizie a Parlamentului, promulgată de președintele Klaus Iohannis, de a introduce un nou plafon pentru decontare, de 900 lei/MWh, este ″o lovitură în plus dată pieței″.
″Adoptată absolut netransparent, fără consultarea actorilor din piață, noua modificare legislativă nu face decât să dea dreptate, o dată în plus, Comisiei Europene, care, în recentul Raport de țară privind statul de drept, sublinia că România ”nu a înregistrat niciun progres în ceea ce privește asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea unui proiect legislativ”. O dovadă în plus că noul plafon adoptat de parlamentari nu are legătură cu ceea ce se întâmplă în piață îl reprezintă ofertele de vânzare depuse de producători, de 1.000 lei/MWh, mult peste plafonul de 900 lei/MWh. De altfel, licitațiile de pe OPCOM, la acest preț, au fost anulate, pentru că nici un furnizor nu a dorit să participe″, reclamă furnizorii.
Ei amintesc că au achiziționat energie electrică pentru consumatori din timp, încă de anul trecut pentru acest an, la prețuri mai mari, chiar și de peste 2.000 lei/MWh, de multe ori prin mecanisme publice de tranzactionare.
″Subliniem că Mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică (MACEE) asigură doar o parte din energia necesară consumatorilor. Pe de altă parte, pe piețele regionale și europene la termen se observă o inversare a tendinței în ceea ce privește prețurile: odata cu sfarsitul primaverii, acestea au început să crească, atât la gaze naturale, cât și la energie electrică.Astfel, un plafon de 900 lei/MWh nu garanteaza acoperirea costurile de achiziție a energiei electrice in conditiile plafonarii preturilor la consumatori. În contextul dat, cu toate aspectele semnalate, AFEER solicită autorităților ca legislația să fie echitabilă, să asigure o competiție corectă, să fie compatibilă cu reglementările europene și să nu introducă probleme suplimentare pentru sectorul energetic. Astfel, având în vedere că toate solicitările de decontare sunt avizate de către ANRE, pe baza verificarii costurilor reale din contractele derulate în luna respectivă, considerăm că orice plafon de achizitie, indiferent de cifra stabilită prin legislație, nu are sens și trebuie eliminat″, punctează AFEER.
Asociația mai afirmă că, dacă autoritățile intenționează să modifice legislația existentă, atât în ceea ce privește decontarea, cât și posibila eliminare a schemei privind plafonarea prețurilor, precum și supraimpozitarea companiilor, acest lucru ar trebui să se facă înainte de începutul sezonului rece și să fie anunțat din timp, pentru a se da posibilitatea producătorilor, traderilor și furnizorilor să facă achizițiile de energie electrică și gaze naturale necesare pentru consumatori.
AFEER numără, în prezent, un număr de 37 de membri, furnizori și traderi licențiați și activi pe piața de energie electrică și/sau de gaze naturale, care asigură furnizarea atât pentru consumatori persoane fizice, cât și pentru IMM-uri și alte categorii de agenți economici, cu o cotă de piață de circa 85% din consumul național final de electricitate și gaze naturale.
