Geologii semnalează startul unei noi ″goane după aur″, de această dată de natură energetică, ținta fiind o resursă naturală cu emisii zero de carbon neglijată până în prezent, și anume hidrogenul generat natural în subsolul planetei.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
La nivel global, zăcămintele de hidrogen ar putea conține până la 5.000 de miliarde de tone, potrivit unui studiu nepublicat, întocmit de către US Geological Survey.
″Cea mai mare parte din aceste rezerve este probabil inaccesibilă, dar recuperarea chiar și a numai câtorva procente din total ar satisface integral cererea estimată, de circa 500 de milioane de tone pe an, timp de mai multe secole″, a declarat șeful de proiect, Geoffrey Ellis, cu ocazia prezentării rezultatelor studiului, la întâlnirea anuală a American Association for the Advancement of Science de la Denver.
Cererea de hidrogen, în calitate de combustibil și ca materie primă industrială, mai ales în industria îngrășămintelor, este satisfăcută în prezent în principal prin tratarea chimică gazului metan, din care rezultă fie hidrogen ″albastru″, atunci când procesul este însoțit de captarea și ″sechestrarea″ emisiilor de carbon, fie hidrogen ″gri″, atunci când emisiile sunt eliberate în atmosferă, conform Financial Times.
O pondere mult mai mică din producția mondială de hidrogen este obținută din electroliza apei cu ajutorul energiei regenerabile, aproape fără emisii CO2, rezultatul purtând denumirea de hidrogen ″verde″.
″Hidrogenul natural, geologic, ar fi mai curat și mai ieftin decât cel verde sau albastru. Va urma o goană după aur având ca țintă hidrogenul″, a spus, la aceeași conferință, Mengli Zhang de la Colorado School of Mines.
Ideea a stârnit deja interesul investitorilor. Startup-ul american Koloma a derulat cu succes o rundă de finanțare de 91 milioane dolari anul trecut, obținând bani de la mai multe fonduri, printre care Breakthrough Energy Ventures al lui Bill Gates.
″Hidrogenul geologic reprezintă o oportunitate extraordinară de a produce hidrogen curat, nu doar cu emisii reduse de carbon, dar și pe suprafețe mici și cu consum redus de apă și energie″, spune CEO-ul Koloma, Paul Harraka.
Compania americană Natural Hydrogen Energy a forat o sondă de explorare în Nebraska. ″Va dura câțiva ani până să ajungem în stadiul demarării producției comerciale. Facem tot ce putem să ne mișcăm cât mai repede″, a declarat șeful firmei, Viacheslav Zgonnik.
Consensul științific anterior era că, cel mai probabil, există doar cantități foarte mici de hidrogen în stare pură aproape de suprafața Pământului, cea mai mare parte fiind consumată de microbi subterani sau distrusă în procese geochimice. Însă geologii consideră acum că mari cantități de hidrogen sunt generate atunci când anumite minerale bogate în fier intră în contact cu apa, potrivit lui Alexis Templeton de la Universitatea din Colorado.
″Hidrogenul presupune condiții geologice diferite de cele care duc la formarea zăcămintelor de țiței și gaze naturale. Până acum, nu am căutat hidrogen unde trebuia și cu instrumentele potrivite″, a punctat el.
Geologii găsesc acum hidrogen peste tot în lume. Luna aceasta, cercetătorii au anunțat descoperirea de rezerve recuperabile de peste 200 de tone pe an la mina de cromită Bulqize din Albania.
Satul Bourakebougou din Mali este adesea considerat leagănul extracției de hidrogen natural. Din 2012 încoace, hidrogen aproape în stare pură a curs dintr-un foraj de acolo, permițându-le localnicilor să aibă parte în sfârșit de electricitate – și cu emisii zero de CO2.
″Este posibil ca sonda de la Bourakebougou să inspire o goană după hidrogen comparabilă cu nașterea industriei petroliere în 1859, când Edwin Drake a pus o țeavă în pământ la Titusville, Pennsylvania, și a descoperit petrol″, a conchis Templeton.
