De la 1 iulie, jumătate dintre români, care n-au semnat contracate concurențiale de furnizare de gaze și electricitate, plătesc facturi majorate. În viitor, nici consumatorii cu astfel de contracte semnate nu vor fi scutiți de scumpiri, noile oferte urmând a fi, probabil, mai ridicate decât cele actuale. Însă facturile majorate la energie electrică și gaze naturale nu pot fi puse pe seama procesului de liberalizare a pieței sau a lăcomiei furnizorilor, ci au explicații, în principal externe, dar și interne, fiind rezultatul raportul dintre o ofertă mai scumpă, în plin proces de contractare, ca urmare a prevederilor Pactului Verde european, și o cerere în expansiune, ca urmare a repornirii economiei globale. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de Future Energy Leaders Romania (FEL).
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Creșterea costurilor cu achiziția mărfii (gaze, respectiv electricitate) cu care se confruntă furnizorii vor conduce, potrivit autorilor studiului, la o majorare de aproximativ 20% a unei facturii medii de gaze naturale, respectiv de 6-7% la nivelul unei facturi de electricitate (în cazul unei locuințe de dimensiuni medii).
Mai precis, pe segmentul gazelor naturale, la un consum anual de aproximativ 15 MWh/loc de consum Rezidențial Pasiv, valoarea medie a unei facturi ar putea crește de la aproximativ 194 lei/lună la aproximativ 231 de lei/ lună;
Pe segmentul energiei electrice, la un consum anual de aproximativ 1,18 MWh loc de consum Rezidențial Serviciu Universal, valoarea medie a unei facturi ar putea crește de la aproximativ 80 lei/lună, la aproximativ 85 lei/lună.
“Ca urmare a creșterii prețului de achiziție a energiei, în contextul liberalizării piețelor, există posibilitatea ca această scumpire să fie asociată de către actori ai sectorului energetic, între care și consumatorii finali, cu o decizie strict comercială a producătorilor/ furnizorilor de energie și gaze naturale de maximizare a câștigurilor înregistrate. Analizând influențele din piață, constatăm că situația este mult mai complexă, obiectivă și cu implicații la nivelul economiei naționale”, Adrian Vintilă, Communication & Media Manager FEL România.
În ceea ce privește energia electrică, cauza principală a acestei creșteriilor de preț este lipsa tot mai acută a capacităților noi de generare din România.
“În ultimii doi ani, România a fost importator de energie electrică, iar situația se va acutiza pe măsură ce vechile centrale pe cărbune ies din funcțiune și nu sunt înlocuite cu alte surse de producție de energie. Proiectele de centrale electrice de bază de gaze naturale mult așteptate (mai ales noua centrală a Romgaz de la Iernut, a cărei punere în funcțiune este amânată în mod constant), dublate de o lipsă de apetit investițional pe zona instalării unor noi capacități de producție din surse regenerabile, plasează România în ipostaza confruntării cu un deficit de generare”, precizează raportul.
Pe partea de ofertă, presiunile externe asupra prețului produselor energetice sunt puse de creșterea accelerată a prețului emisiilor de CO2 (de la o medie de 24 euro anul trecut la una de 55 euro în prezent) și de aprecierea semnificativă a cotațiilor petrolului și gazelor naturale.
Așa se face că fluxurile transfrontaliere de import de energie au înregistrat o creștere de 23.1% în 2020 vs. 2019.
Drept urmare, variația prețului înregistrat pe bursa zilnică de energie (conform Operatorului Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale (OPCOM) – Piața pentru Ziua Următoare (PZU) în anul 2021 (ianuarie – iunie) vs. 2020 a fost de 181%.
În cazul gazelor, Gazprom, principalul furnizor de gaze al UE, dar și unicul producător de gaze importate de România, a anunțat, așa cum a semnalat Profit.ro, o majorare a prețului cu 50% pentru acest an comparativ cu cel obținut anul trecut. Un rol important îl joacă și reconfigurarea ecuației geopolitice regionale prin decizia Federației Ruse de a renunța la ruta ucraineană de transport pentru a asigura aprovizionarea cu gaze naturale a Europei, ceea ce în cazul României a condus la subutilizarea principalelor rute de aprovizionare.
Tot pe partea de ofertă de gaze, nivelul redus al înmagazinării din UE (o treime din capacitatea totală), dar și din România (18,29% din capacitatea totală în luna mai), pune la rândul său presiune pe preț.
Pe plan intern, prețurile sunt influențate și de o ofertă autohtonă, fiind înregistrat un declin al producției de gaze naturale pe plan local ca efect al optimizării portofoliului de zăcăminte.
“Astfel, unul din principalii producători de gaze naturale și-a redus nivelul de producție cu aproximativ 9% în primul trimestru al anului comparativ cu perioada similară a anului trecut”, susține raportul FEL.
Așa se face că în prezent costul cu achiziția gazelor din import s-a majorat cu 60% pentru cantitățile la care prețul este calculat în funcție de evoluția prețului petrolului pe piața internațională și chiar cu 200% pentru unele produse în hub-urile europene.
Cererea, la rândul său, s-a majorat ca urmare a repornirii economiei mondiale. În ceea ce privește gazul natural, cererea suplimentară venită din partea Asiei a condus la o redirecționare a volumelor de gaze naturale lichefiate către aceste piețe piețele din Asia, ceea ce a făcut ca importul de LNG din UE să fie cu 27% mai scăzut față de perioada similară a anului trecut.
