Conductele de gaze subacvatice Nord Stream ale Rusiei, avariate de explozii inexplicabile în septembrie anul trecut, urmează să fie sigilate și blocate, deoarece nu există planuri imediate de reparare sau reactivare a acestora, au declarat pentru Reuters surse familiare cu planurile.
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare constând din două conducte, au fost construite de Gazprom, compania controlată de stat din Rusia, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale pe an în Germania, pe sub Marea Baltică, scrie agenția News.ro.
Trei dintre conducte au fost rupte de explozii inexplicabile în septembrie, iar una dintre conductele Nord Stream 2 rămâne intactă.
Dar tensiunile crescânde dintre Moscova și Occident cu privire la invazia Rusiei asupra Ucrainei au oprit deja Nord Stream 1 și au împiedicat ca gazoductul său geamăn, criticat de Washington și Kiev pentru creșterea dependenței Germaniei de Rusia, să intre vreodată în exploatare.
Gazprom a spus că este posibil din punct de vedere tehnic să se repare liniile rupte, dar două surse familiare cu planurile au afirmat că Moscova vede prea puține perspective ca relațiile cu Occidentul să se îmbunătățească suficient în viitorul previzibil pentru a fi nevoie de conducte.
Europa și-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile Gazprom controlate de stat, în afara fostei Uniuni Sovietice, aproape s-au înjumătățit în 2022, pentru a ajunge la un minim post-sovietic de 101 bcm.
O sursă rusă a spus că Rusia a considerat proiectul ”îngropat”. Alte două persoane au spus că, deși nu există niciun plan pentru a repara conductele rupte, acestea vor fi cel puțin conservate pentru o posibilă reactivare în viitor.
O altă sursă familiară cu planurile a confirmat că părțile interesate iau în considerare conservarea.
Acest lucru ar însemna, cel mai probabil, etanșarea capetelor rupte și aplicarea unei acoperiri în țevi pentru a preveni coroziunea suplimentară de la apa de mare.
Una dintre sursele ruse a spus că, dacă gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, pe care Europa îl folosește pentru a compensa o parte din livrările sale rusești, ar deveni mult mai scump, Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult din Rusia.
Ministerul Energiei din Moscova a trimis întrebările primite operatorilor de conducte, dar nici ei, nici Gazprom nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Engie, Gasunie și Wintershall DEA - părți interesate din Nord Stream AG, operatorul Nord Stream 1 - au refuzat să comenteze.
Un purtător de cuvânt al companiei germane E.ON, care deține și o participație în Nord Stream AG, a declarat: ”Din cunoștințele noastre ca acționar minoritar, nu a fost luată nicio decizie, nici pro sau împotriva restabilirii liniei”.
Cine a deteriorat conductele?
Moscova a susținut, fără a furniza dovezi, că Occidentul a fost în spatele exploziilor.
Luna trecută, Casa Albă a respins drept ”ficțiune completă” o postare pe blog a jurnalistului de investigație american Seymour Hersh, care susținea că Washingtonul este responsabil.
Investigațiile din Danemarca, Germania și Suedia nu s-au încheiat încă.
Nord Stream 1 era oricum inactiv de la sfârșitul lunii august, când a fost închis pentru întreținere, dar nu a repornit niciodată, deoarece Rusia și Occidentul s-au certat în legătură cu întreținerea unei turbine de pompare, pe fondul sancțiunilor occidentale.
Nord Stream 2, de dimensiuni similare, fusese finalizat în septembrie 2021, dar existau tensiuni cu Rusia, deoarece autoritățile de reglementare din Germania refuzau să-l certifice.
Berlinul a înghețat apoi proiectul, cu câteva zile înainte ca Moscova să-și trimită forțele armate în Ucraina, pe 24 februarie anul trecut.
Președintele rus Vladimir Putin a propus să folosească legătura nedeteriorată a Nord Stream 2 pentru a pompa gaze, dar Germania, acum dornică să înceteze dependența de Rusia, a respins ideea.
De asemenea, Polonia a încetat să mai cumpere gaz rusesc.
Rusia exportă în prezent doar aproximativ 40 de milioane de metri cubi pe zi de gaze prin conducte către Europa, prin Sudzha, la granița dintre Ucraina și Slovacia.
Ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova, care speră să înființeze un hub de gaze în Turcia pentru a înlocui ruta baltică, nu se va mai baza pe Occident ca partener energetic.
