Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, s-a întâlnit cu comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, și a reiterat poziția fermă a României, respectiv aceea că închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide.
„Am avut o nouă discuție bilaterală foarte bună cu Dan Jorgensen, comisarul european pentru Energie. Am reiterat poziția fermă a României: închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, prevăzută în PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide.
Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Am subliniat că, fără capacități noi de producție în bandă, această măsură ar vulnerabiliza sistemul energetic național, mai ales în perioada de iarnă.
Sunt argumente tehnice și date clare. Mai mult, România a atins o reducere de 77% a gazelor cu efect de seră, fiind pe primul loc în UE, și își menține angajamentul de a renunța complet la cărbune până în 2032. Dar nu poate face asta fără să aibă capacități echivalente puse în funcțiune”, spune Burduja.
El a subliniat că România nu poate accepta „vulnerabilizarea sistemului său energetic național”, au atât mai mult cu cât închiderea grupurilor Complexului Energetic Oltenia nu ar rezolva, practic, nimic ci ar trebui să apeleze la și mai multe importuri, din Serbia, Bulgaria etc., iar energia produsă acolo este bazată și pe cărbune și este și foarte scumpă.
„Grupurile pe gaz, care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune, sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani. De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune.
Este dreptul României, ca stat membru, să ceară această renegociere, în baza unor factori obiectivi, care nu au fost în controlul României”, a explicat ministrul Energiei.
El a adăugat că România este un exemplu de stat european care și-a respectat angajamentele, investind în extinderea și modernizarea conexiunilor transfrontaliere, ceea ce a ajutat enorm Republica Moldova sau Ucraina, în noi surse de producție, în retehnologizare.
„Așteptăm ca și alte state membre să investească în interconexiuni, așa cum e normal, ca să avem cu adevărat o piață europeană unică și funcțională a energiei. Am încredere ca poziția României va fi înțeleasă și acceptată de partenerii noștri europeni. Este o poziție rezonabilă, care ia în calcul atât nevoile României, cât și angajamentele noastre europene”, a afirmat Sebastian Burduja.
