Guvernatorul Mugur Isărescu spune că rata ROBOR pe termene de până la o lună nu poate să sară, în condiții normale, de nivelul de 3,5% al ratei Lombard, pentru că băncile pot împrumuta bani direct de la BNR dacă au deficit de lichiditate. Pe termene mai lungi, la 3 sau 6 luni, rata ROBOR poate merge mai sus, pentru că trezorierii pot îngloba în calcule și perspectivele următoarelor decizii ale BNR sau pot considera că inflația va fi peste prognozele băncii centrale.
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Banca centrală a fost influențată, în decizia sa de a menține dobânda cheie la 2,5%, de nivelul dobânzilor din piața monetară interbancară - care au crescut pe scadențele mai scurte, overnight până la o lună la 3,4%, aproape de nivelul dobânzii facilității permanente de creditare - spune guvernatorul Mugur Isărescu.
„Ne-a influențat în decizie ROBOR-ul acesta pe termen scurt, overnight, o săptămână, o lună - acestea fiind cotațiile la care nu prea vă uitați (către presă, n. red.), considerați că contează doar acela de influențează Prima Casă - aceste cotații nu pot să crească peste dobânda Lombard, asta ar însemna o disfuncționalitate a pieței sau un trezorier care gură cască, în loc să vină la BNR să ia cu 3,5%, se duce în piață, din disperare că n-are lichiditate, și ia la 3,6-3,7%, când poate să ia mai ieftin. Pentru un trezorier e vot de blam, managerul nu poate să îl ierte”, spune guvernatorul.
Pe de altă parte, pe scadențele mai îndelungate, 3 luni, 6 luni sau 12 luni, piața poate lua în calcul evenimentele viitoare, și dobânzile să fie peste Lombard.
CITEȘTE ȘI Isărescu: Măsurile luate de BNR încep să-și facă efectul. Sperăm ca inflația și dobânzile să se întâlnească cât mai jos„Pe termen lung, mai încorporează ceva. La 3 luni, e vorba și de o viziune... ce va face Banca Națională peste 3 luni... și se uită pe calendarul nostru și vede acolo că în august mai are loc încă o ședință de politică monetară... măi, s-ar putea să majoreze dobânda!
Pe termenul de 6 luni, piața mai adaugă și propriile estimări privind evoluția inflației, precum și răspunsul pe care estimează că îl va da BNR.
„Dacă e pe 6 luni, ce mai încorporează? Și prognoza privind inflația. Dacă nu ne crede pe noi că inflația va veni sub 4% - și că nu este absolut necesar, având în vedere caracteristica procesului de normalizare din Europa și care nu înseamnă dobânzi real-pozitive și, în consecință, și pentru noi e un semn de întrebare dacă trebuie să ajungem la dobânzi real-pozitive – el zice nu, băi, ca să vină cu inflația în jos judecă cu judecățile de dinainte de 2007-2008, BNR ar trebui să se ducă cu dobânda peste inflație și atunci, la 6 luni, mai citește încă o dată comunicatul nostru, mai face evaluări, și zice: sunt sigur că BNR va duce dobânda de politică monetară la 4%. Și atunci cotează și el la 6 luni cu 4%. ROBOR-ul pe termen mai lung e legat de inflație și percepția celui din piață”, adaugă Isărescu.
Guvernatorul spune că dobânzile cresc de la niveluri foarte scăzute și că are loc o normalizare în piață, care este, însă, reflectată exagerat în presă.
„Eu nu sunt confortabil cu această avalanșă de știri cu ROBOR la 3,2%, când el a fost la 4-5% și n-a venit apocalipsa. Se creează un nou bau-bau, cred că este o ușoară exagerare (…) Este un nivel la jumătate din rata inflației din prezent. Exagerarea apare la această mediatizare excesivă”, consideră guvernatorul.
Creșterea ROBOR de la sub 0,9% în vara anului trecut la 3,3% îngrijorează mai ales debitorii cu credite ipotecare în lei, având în vedere că acestea sunt în proporție de peste 90% cu dobândă variabilă, care se recalculează, de regulă, la 3 luni, încorporând ratele mai mari.
Creditul ipotecar a crescut puternic chiar și după declanșarea crizei, mai ales ca urmare a programului Prima Casă, responsabil pentru jumătate din soldul de împrumuturi pentru locuințe. Volumul acestora a crescut de la circa 25 de miliarde de lei în 2009 la circa 69 de miliarde de lei în prezent.