Legea dării în plată a adus imediat ce a intrat în vigoare cerințe mai mari de capital pentru bănci, care au fost obligate să modifice ponderea la risc a activelor, spune Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Legea dării în plată a avut efect imediat asupra costurilor băncilor, pentru că a crescut cerința de capital, necesarul de bani pe care acționarii trebuie să-i aducă de acasă pentru a acoperi riscul de credit, spune Sergiu Oprescu. În opinia sa, numărul efectiv de oameni care cedează casa băncii este mai puțin important decât faptul că trebuie reclasificată o întreagă clasă de active, cum sunt creditele ipotecare.
“Toată lumea a avut sentimentul că ce contează e numărul. Contează legea. Dacă e eveniment pe capital. Numărul contează la nivel de provizionare. Dar din punct de vedere al cerinței de capital, același portofoliu are cerință mult, mult mai mare”, a explicat Oprescu, care conduce și Alpha Bank România, în cadrul unei conferințe de presă.
CITEȘTE ȘI ARB: Băncile din România au cele mai reduse marje de dobândă la ipotecare din regiune Dacă înainte de darea în plată un activ era ponderat la risc la 35%, acum se ajunge și la un procent de 150%, explică președintele ARB.
În condițiile în care cerința de capital a crescut, atunci solvabilitatea băncilor a scăzut, spune Oprescu, și asta se va vedea atunci când Banca Națională va publica datele aferente trimestrului doi.
“Solvabilitatea a scăzut în mai-iunie. La sfârșitul lunii iunie o să vedeți. Se raportează trimestrial”, a declarat Oprescu.
Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, declara luna trecută că băncile au fost nevoite să-și calculeze, imediat după publicarea legii dării în plată în Monitorul Oficial, un necesar de capital suplimentar pentru riscul aferent debitorilor care ar putea beneficia de lege ca să nu-și mai ramburseze integral datoria.
Rata fondurilor proprii totale, fostul indicator de solvabilitate, era de 19,52% la finele lunii martie, în creștere de la 19,16% în decembrie. Indicatorul a crescut constant în ultimii ani, după ce BNR a solicitat acționarilor băncilor să aducă tot mai mult capital. Banca Comercială Carpatica a fost sancționată la începutul anului de către BNR pentru că a ajuns cu solvabilitatea sub nivelul minim de 10%, înainte ca banca să fie preluată de Nextebank.
O rată mai ridicată a solvabilității face o bancă mai rezistentă în fața unor șocuri, dar ia din potențialul de câștig al acționarilor. Totodată, solvabilitatea ridicată permite unei bănci să se dezvolte.
CITEȘTE ȘI Lazea, BNR: În acest moment, forța de muncă și capitalul din România permit o creștere economică sustenabilă de doar 3% Oprescu spune că prin Legea dării în plată s-a luat din potențialul băncilor de a crește creditarea, lucru ce afectează și creșterea economică.
Românii aveau credite pentru locuințe de la bănci de 54,7 miliarde de lei la finele lunii mai, dintre care mai mult de jumătate sunt prin programul Prima Casă și nu sunt eligibile pentru a fi date în plată.
