Cantitatea de bani din sistemul financiar românesc este cu 9% mai mare decât în urmă cu un an, creația monetară fiind susținută de emisiunile de titluri de stat și de creditul pentru locuințe în lei. Cele aproape 26 miliarde de lei ar urma să se regăsească în rata măsurată a inflației. „O să fie presiune pe prețuri din toate părțile”, spune un analist financiar.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Economia națională s-a obișnuit să opereze în ultimii ani într-un climat de stabilitate a prețurilor, piața având și etape importante în ultimii ani, în care dinamica prețurilor a fost negativă. În ultimii 2 ani, însă, cantitatea de bani din sistemul bancar a sporit semnificativ, ceea ce ar putea pune presiune pe indicele prețurilor de consum mai ales în contextul majorărilor salariale.
La nivelul lunii ianuarie, masa monetară în sens larg M3 a avut a 2-a valoare din istorie, de 309,89 miliarde lei, în scădere față de recordul din decembrie 2016 de 314,16 miliarde lei, dar cu 9,1% mai mare față de cele 284,05 miliarde lei din ianuarie 2016. Este marea de bani care riscă să se reverse în economia reală.
Nu ar trebui să ne așteptăm, totuși, la scumpiri accelerate, spune Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Economică, care mizează că oamenii vor păstra o parte din acești bani odată ce le va ajunge în mână și nu se vor repezi să-i cheltuiască. „Lumea preferă să rămână mai lichidă acum mai mult decât înainte”, a declarat acesta pentru Profit.ro.
Participanții la piață, începând cu consumatorii și terminând cu băncile, sunt mai precauți acum, după lecția crizei. Acesta a fost și contextul pentru care creditul a stagnat în anii 2012-2014.
50 de miliarde lei au apărut numai în ultimii 2 ani
Sistemul financiar – după o etapă de inflație zero în prima parte a guvernării Victor Ponta, când masa monetară în sens larg a staționat pentru un an și jumătate în jurul reperului de 220 miliarde lei – a creat în abundență bani în 2015-2016. Dacă luăm ca bază de calcul ianuarie 2015, creșterea din ultimii 2 ani a M3 cu 18,6%, cantitatea de bani existentă suplimentar în sistem a fost de 50 miliarde lei.
Supraveghetorul pieței Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, nu părea incomodat de această dinamică. „Economia se monetizează pe măsură ce crește creditul în lei”, declara vara trecută guvernatorul Isărescu răspunzând la o întrebare a Profit.ro pe tema creșterii cantității de bani din sistemul bancar.
Creșterea masei monetare nu i se pare însă un fenomen pozitiv profesorului Glăvan, care spune că, astfel, s-a ascuns povara recesiunii și erorile mari care au fost făcute acum 10-12 ani.
Față de punctul în care România s-a conectat la criza globală, în toamna anului 2008, masa monetară aproape s-a dublat, dinamică monetară fără corespondent într-o dezvoltare de o anvergură similară a economiei reale.
Accelerarea acestui fenomen în ultimii ani și apariția zecilor de miliarde de lei în sistemul bancar este pusă de analistul financiar Călin Rechea pe seama politicii promovate de BNR. „Au menținut condiții monetare ultra-relaxate”, a declarat acesta. Banca centrală a vizat stimularea creditării în lei, iar aceasta este sursa monedei cantității de bani în creștere.
Prima Casă, o fabrică de inflație
Dincolo de emisiunile de titluri de stat ale Ministerului Finanțelor, alimentate de creația monetară a băncilor, cealaltă sursă a inflației de bani este creditul pentru case, sunt de acord specialiștii contactați de Profit.ro.
Conform ultimei raportări a BNR, stocul de credit pentru locuințe se ridică la 56,50 miliarde lei. Dinamica împrumutului în lei, în mare parte prin Programul Prima Casă, este o sursă unei creații monetare de 10 miliarde lei în ultimele 20 de luni.
Este creditarea în lei cea care a accelerat pe acest segment de piață, ne atrage atenția Rechea. Ne amintește că, în intervalul ianuarie 2015 – ianuarie 2016, creșterea a fost de 93,9% în cazul creditului pentru locuințe în lei și de 52,6% în perioada 2016 – ianuarie 2017. Deși rata majorării s-a înjumătățit, „pentru orice variabilă economică este imensă”.
Creditarea de consum a reînceput, însă cu precauție, pe când în cazul creditului pentru locuințe, acesta este susținut de stimulii garanției de stat, spune Glăvan, fondator și administrator al portalului Logica Economică – Logec.ro.
„Economia noastră stă în creditul pentru locuință”, este tranșant Rechea. „Este singurul nostru motor.”
Îl citează pe reprezentantul unei instituții de credit care afirma că aceasta ar urma să se axeze pe programul Prima Casă. „Ce fel de bancă e aia?!”, este contrariat de centrarea pe un produs având la bază garanția de stat Rechea, care el însuși a fost analist într-o bancă până acum 4 ani.
Bani avem. Vine și euforia?
Creditul s-a dezmorțit după ce băncile și-au curățat portofoliile în anii 2014-2015, dar încă nu este accesat pentru cheltuieli furibunde. Glăvan invocă și contextul global care încă este dominat de necunoscute și este privit cu circumspecție de actorii din economia românească. „Se tot așteaptă o inversare a politicii monetare în Occident.”
Profesorul de economie se așteaptă la „o dinamică ușor pozitivă” a inflației pe fondul ameliorării climetului general din România. „Este evident că am intrat într-o nouă fază de ciclu economic.” Este deocamdată gradul de îndatorare cel care grevează asupra unei relansări mai susținute a consumului.
Prognozele sunt pentru o rată anuală a majorării indicelui prețurilor de consum cu 1,7-1,8% la o serie de bănci și la Comisia Europeană, însă Călin Rechea se așteaptă la o depășire a acestor proiecții: „Eu cred că o să fie o inflație mai mare. O să fie o presiune pe prețuri din toate părțile.”
Necunoscuta este statul
Banii fabricați în sistemul bancar în anii din urmă ar putea intra în economie prin remunerațiile majorate. Glăvan este puțin îngrijorat: „Tot cresc salariile. Este incredibil.” Nu se așteaptă însă la repetarea anilor 2006-2007. „Fără o euforie internațională, mi-e greu să cred că noi putem să avem aici un boom instituțional al nostru”, spune. Cheia va fi la administrarea deficitului bugetar.
„Depinde foarte mult de cum se va comporta statul.”
Derapajele eventuale ale Guvernului ar putea fi amendate de piață, consideră Rechea. „O să fie mare șocul pe piața obligațiunilor de stat.” Dacă deficitul va urca, titlurile de stat se vor vinde, investitorii punând presiune pe dobânzi. „La noi încă se poate să corecteze piața, pentru că afară nu se mai poate pentru că este BCE-ul care cumpără”, glumește.
BNR va încerca, pe mai departe, să țină dobânda jos, dar nici nu mai poate reduce, iar pragul minim deja pare a fi fost atins. Pe de altă parte, zecile de miliarde de lei apărute în sistemul financiar în ultimii lei ar putea să-și spună cuvântul asupra prețurilor. „Inflația o să fie o problemă, doar când va fi foarte târziu să fie atacată ca problemă”, a conchis Rechea.
