Planul Ministerului Finanțelor de a emite obligațiuni Samurai, în yeni japonezi, până la jumătatea acestui an are în spate intenția de a atrage investitorii japonezi pe piața locală de titluri de stta în lei, a arătat Ștefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului, din cadrul Ministerului Finanțelor, la Evenimentul organizat de Profit.ro. Potrivit acestuia, este important ca marii investitori niponi să cunoască datoria României și să o urmărească drept potențială țintă.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Evenimentul, transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, a fost organizat cu sprijinul Fondului Român de Contragarantare, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Tinmar Energy
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
România s-a mai împrumutat în trecut prin obligațiuni Samurai, în anii 90.
Una dintre tranșele de obligațiuni Samurai planificate acum ar putea fi obligațiuni verzi.
"Inițiativele noastre, cum este aceasta de a emite obligațiuni Samurai... Pentru noi, obligațiunea Samurai este peanuts (alune, n.r.), nu înseamnă nimic în finanțare. Dar înseamnă enorm să atragi niște investitorii japonezi. 200-300 milioane euro nu înseamnă nimic. Pe piața internă emitem într-o singură licitație mult mai mult. Dar mergem în piața lor, emitem în piața lor, emitem în moneda lor, pentru a-i face confortabili. Ceea ce vrem este să cumpere riscul de credit al României. Odată cumpărat riscul de credit al României, te vor monitoriza și, ceea ce s-a întâmplat și în alte țări, de exemplu în Polonia, după câteva obligațiuni Samurai investitorii japonezi au început să cumpere și obligațiunile în zloți. Investitorul japonez este mare și are un comportament diferit față de investitorul american. Este mult mai conservator și mult mai loial în investiții. Nu o să vândă la prima chestie care se întâmplă în piață. Strategia de diversificare pe tipuri de investitori cu comportament diferit în mod normal nu are cum să ducă la ceva rău", a declarat Nanu.
România s-a împrumutat deja de două ori de pe piețele externe în acest an. După un împrumut de 4 miliarde de dolari în ianuarie, statul a luat în februarie 4 miliarde de euro, din care 2 miliarde de euro prin obligațiuni verzi, o premieră.
Potrivit șefului Trezoreriei, România este văzută bine de către investitorii străini pe obligațiuni în lei.
"Normal că sunt perioade cu deficite mai mari și, de fapt, ascultând invitații voiam să mă refer foarte mult la lucrul acesta de încredere importantă pentru noi la Trezorerie, în direcția pe care o conduc, cred că barometrul cel mai important sunt investitorii nerezidenți. Deci ce rezidenți, în mod natural investesc în titlurile de stat? Asta este prima lor opțiune, cel mai lichid titlu este titlul utilizat și de către Banca Națională pentru operațiuni de piață fondurile de pensii în mod natural dar nerezidentul nu e obligat să cumpere în România. Are un spectru extrem de larg de a cumpăra titluri suverane la nivel global. De ce cumpără el în România? Și cine cumpără în România? Aceasta este important. Nu cumpără investitorii speculativi pentru că nu îi lăsăm noi. Noi, de exemplu, în eurobonduri, atunci când facem alocarea titlurile respective se duc majoritatea .....investitorii de portofoliu care cumpără în România, și credeți-mă că au niște expuneri foarte mari pe România.
Deci ei trăiesc orice eveniment care se întâmplă în România la cote maxime. Noi suntem echipa de serviciu care răspunde la telefoane, facem întâlniri ca să le explicăm investitorilor tot ce se întâmplă în România. Până și declarații pe care le dau politicienii trebuie să le explicăm. De exemplu, la sfârșitul anului trecut vă dați seama, când a fost legea pensiilor aveam câte 3- 4 call-uri pe zi, întâlniri s.a.m.d să explicăm. Dar, ei în continuare și atenție, nu doar cumpără datoria externă, datoria în lei 25% este deținută de nerezidenți", a spus Nanu.
Potrivit celor mai recente date disponibile, de la finele lunii ianuarie, nerezidenții dețineau titluri de stat emise pe piața internă de 84,7 miliarde lei, 25% din total.
