Peste 50% din datoria publică generală brută a trei state membre UE era denominată în valută la finalul lui 2022, respectiv Croația (75%), Bulgaria (71%) și România (53%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
O mare parte din datoria în valută a acestor țări, la finalul lui 2022, era denominată în euro. Bulgaria și România nu fac parte din zona euro, în timp ce Croația a aderat la zona euro în data de 1 ianuarie 2023.
În rândul UE, există diferențe semnificative în privința sectorului care deține datoria publică generală brută. La nivelul statelor membre UE pentru care sunt date disponibile, ponderea datoriei publice deținute de sectorul societăților financiare (rezidente) la sfârșitul anului trecut era cea mai ridicată în Danemarca (75%), urmată de Suedia (74%), Croația (67%), Italia (64%), Cehia (63%) și Malta (60%), scrie Agerpres.
În contrast, cea mai ridicată pondere deținută de nerezidenți (restul lumii) era în Cipru (93%), Estonia (74%), Letonia (64%), Austria și Lituania (ambele cu 61%).
În general, la nivelul UE, mai puțin de 10% din datorie era deținută de sectoare non-financiare rezidente, cu excepția Ungariei și Germaniei (ambele cu 22%), Maltei (18%), Portugaliei (14%), Irlandei și Suediei (ambele cu 11%).
În majoritatea statelor membre ale zonei euro, întreaga sau aproape întreaga datorie publică generală brută era denominată în moneda națională.
