Tribunalul București arată că Telekom România utilizează o clauză abuzivă în contractele de telefonie, prin care impune plata unor despăgubiri de către clienții care reziliază contractul înainte de termen. Dacă decizia va fi menținută de Curtea de Apel, atunci compania va fi obligată să modifice toate contractele în curs de derulare și să elimine prevederea și din contractele viitoare.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a chemat Telekom în judecată în mai 2014, în urma plângerii unui client al companiei, nemulțumit de faptul că trebuie să plătească despăgubiri de sute de euro pentru rezilierea contractului înainte de termen.
Tribunalul București a decis, în 5 februarie, că această prevedere este abuzivă, a dispus eliminarea sa din toate contractele în curs, precum și din cele viitoare și a amendat Telekom, al treilea operator local după numărul de clienți, cu 200 de lei.
„Admite în parte cererea. Constată caracterul abuziv al clauzei inserate la pct. 3 din contractul încheiat de pârâtă cu clientul D. E. conform ofertei din 16.01.2014 (…) Obligă pârâta să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauza abuzivă din contractele preformulate de același tip, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale”, se arată în dreptul dosarului înregistrat pe portalul instanțelor de judecată.
ANPC susține că petentul beneficiază de o reducere lunară a abonamentului disproporționată față de despăgubirile ce trebuie achitate, creându-se un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, ceea ce încalcă legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.
Telekom solicita, prin clauza declarată acum abuzivă, despăgubiri pentru rezilierea contractului din culpa ori la cererea clientului astfel: 223,2 euro cu TVA cu mai mult de 18 luni rămase până la expirarea perioadei minime, de 167,4 euro cu TVA pentru o perioadă 13 și 18 luni rămase din contract, 111,6 euro cu TVA pentru o perioadă între 7 și 12 luni rămase, respectiv 55,8 euro cu TVA pentru mai puțin de 6 luni rămase până la expirarea perioadei minime, se arată în decizia pe scurt prezentată pe portal.
Pe de altă parte, Tribunalul a respins cererea ANPC de a obliga compania să returneze clienților sumele plătite în temeiul acestei clauze până acum.
„Admite excepția lipsei calității procesuale active pe capătul de cerere având ca obiect restituirea către clienții pârâtei a sumelor de bani încasate în temeiul clauzelor abuzive și respinge acest capăt de cerere ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă”, se arată pe portal.
Din octombrie 2013, legea 193/2000 a fost modificată astfel încât orice acțiune a ANPC în instanță, deschisă în urma unei reclamații a consumatorilor, poate duce la modificarea tuturor contractelor preformulate care conțin clauze abuzive. De atunci, ANPC s-a judecat mai ales cu băncile, cu care are 37 de procese pentru nereguli în contractele de credit, dar a deschis două dosare împotriva Telekom și unul împotriva Vodafone.
Compania britanică Vodafone a pierdut deja la Tribunal pe o clauză similară privind despăgubirile pe care clienții trebuie să le achite operatorului dacă reziliază contractele înainte de expirarea duratei minime a acestora.
Operatorii telecom utilizează astfel de clauze inclusiv în cazul abonamentelor unde nu includ în preț costul unui telefon mobil.
Atât ANPC, cât și Telekom pot ataca cu apel decizia în 30 de zile de la comunicare.
Dacă Curtea de Apel va menține decizia actuală, atunci cei care au plătit până acum taxa de reziliere pot solicita restituirea banilor doar printr-o altă acțiune în instanță.
Telekom România avea venituri de 721 de milioane de euro la finele lunii septembrie 2015 și aproape 6 milioane de clienți pe segmentul de telefonie mobilă. Compania e deținută de OTE International, din Grecia - la rândul ei deținută de nemții de la Telekom -, cu 54% din acțiuni și de statul român, prin Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională cu 46% din acțiuni.
