Pentru prima dată de la începutul pandemiei, China le permite alpiniștilor străini să acceseze Muntele Everest prin Tibet, transmite CNN.
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității - Ediția a IV-a; parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Adrian Ballinger, care a escaladat Everestul de opt ori, este unul dintre ghizii occidentali care preferă traseul tibetan spre vârful celui mai înalt munte din lume (dinspre nord), spre deosebire de traseul mai cunoscut din Nepal (dinspre sud). Anul acesta, el va conduce un grup de alpiniști prin intermediul companiei sale, Alpenglow Expeditions.
Toate permisele pentru a folosi ruta chineză de urcare pe munte, care este cunoscut în China sub numele de Qomolangma, sunt distribuite de către Asociația de alpinism China-Tibet (CTMA), arată G4Media.ro.
Străinii care obțin vize turistice pentru China trebuie să obțină o viză suplimentară, separată, pentru Tibet, care este o regiune semi-autonomă. CTMA oferă asistență în acest sens pentru alpiniști.
Există un număr maxim de 300 de permise disponibile anual pentru alpiniștii care nu sunt chinezi.
Fereastra pentru a urca pe Everest este mică – de obicei între sfârșitul lunii aprilie și mijlocul lunii mai. Echipa lui Ballinger va ajunge în China pe 25 aprilie, după ce se va preaclimatiza acasă pentru a economisi timp.
Concurență în vârful lumii
În timp ce Nepalul are cea mai faimoasă și mai fotografiată cale spre vârful Everest, numărul mai mare de vizitatori se corelează cu mai multe gunoaie, mai multă eroziune și mai multe deșeuri umane.
Cu toate acestea, nu a fost întotdeauna așa.
„Cățăratul pe partea chineză era mai popular decât cel pe partea nepaleză. Astfel, cam din 2000 până în 2007, partea chineză era cea mai populară și motivul pentru care era mai populară este că era mai sigură”, explică Ballinger.
Deci, ce s-a schimbat?
În 2008, China a găzduit Jocurile Olimpice de vară de la Beijing. Înainte de a ajunge în capitală, flacăra olimpică a călătorit spre Everest, în ciuda faptului că existau deja grupuri de turiști gata să abordeze cel mai înalt vârf din lume.
„Cu opt zile înainte ca noi toți să ajungem pe munte în 2008, au închis muntele pentru întregul sezon, iar mulți oameni au pierdut o mulțime de bani”, spune Ballinger. „Și din cauza acestei decizii, afacerea s-a mutat în acel an pe partea nepaleză”.
Acum, cu alpiniștii străini care pot accesa Everestul pe ruta nordică prin Tibet pentru prima dată din 2020, această tendință ar putea începe încet să se inverseze.
