Controalele de la hotelul Marriott, unde s-a descoperit că, în ultimii 7 ani, a fost încheiat un contract cu justificare falsă, care să ducă la micșorarea profitului și, implicit, a impozitului pe profit, sunt folosite ca exemplu de cei care susțin că impozitul specific este singura formă corectă de taxare în această industrie. Impozitul, aprobat de Parlament cu o săptămână în urmă, a rupt în două piața hotelieră.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
N-au trecut nici 24 de ore de când Josef Goschy, unul dintre cei mai mari hotelieri din România, îi trimitea o scrioare deschisă președintelui Iohannis, prin care îl ruga să nu promulge legea impozitului specific, cu argumentul că este discriminatorie și protecționistă. De ani de zile pe pierderi, Unita Turism Holding, firma omului de afaceri timișorean, nu plătește impozit pe profit. De la anul, după ce va intra în vigoare impozitul specific, în cazul în care va fi promulgat de președinte, Unita va plăti impozit în funcție de numărul de camere, indiferent cât de profitabilă este compania.
Cu discuții începute pe această lege cu ani în urmă, când Maria Grapini era la cârma turismului, impozitul a fost contestat de mari hotelieri, care aveau profituri foarte mici sau pierderi. Cealaltă parte a industriei, susținătorii noii forme de taxare, argumentau că este mai bine să iei mai puțin de la toată lumea decât mult de la unii și nimic sau aproape nimic de la alții. Din ultima categorie făceau parte și mari hoteluri de lanț internațional din București, printre care Marriott sau Radisson, dar și lanțuri românești importante, cum ar fi Unita sau Continental, care înregistrează pierderi în fiecare an.
CITEȘTE ȘI Pecheziții la Hotelul Marriott din București, sunt suspiciuni de evaziune în 2008-2015 Deși Guvernul s-a opus ca acest impozit să ia naștere, suspectându-l de ajutor de stat, Parlamentul l-a aprobat la finalul lui iunie. De atunci au început să apară contestatarii, iar cei care îl susțineau începuseră să se teamă că președintele Iohannis va pleca urechea la ei și va retrimite legea în Parlament. Gabriel Biriș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a calculat că noul impozit, care va fi plătit de anul viitor în industria hotelieră și de restaurante, este nociv atât pentru micile afaceri, care vor datora pe metrul pătrat cu 1.460% mai mult decât marii operatori, cât și pentru aceștia, pentru că vor beneficia de un ajutor de stat care ar putea fi, ulterior, recuperat. El a spus că hotelurile și restaurantele din Capitală de peste 800 metri pătrați vor achita taxe de cel mult 38.000 lei pe an, cam cât un angajat cu salariu mediu, în timp ce o afacere de 20 metri pătrați va datora peste 11.000 lei.
Josef Goschy a ieșit și el la rampă cu scrisoare deschisă către președintele Iohannis, afirmând că legea are un caracter protecționist față de investitorii fără credite, pentru că un investitor cu credite, pentru a putea suporta noul impozit, va fi nevoit să majoreze prețurile, neavând alte surse de a obține sumele pe care, din 2017, va fi obligat să le plătească. În acest fel, crede el, investitorii din turism fără credite sunt avantajați direct în politica de prețuri.
Pe de altă parte, cei care susțin impozitul, în special Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), au argumentat că multe hoteluri ascund profiturile special pentru a eluda taxarea de 16%, iar, dacă toți ar declara câștigurile corect, toată piața ar fi mulțumită, iar statul va încasa de la hotelieri 60 de milioane de euro pe an, de trei ori mai mult decât o face acum. Nicolae Istrare, vicepreședintele FPTR, a calculat că în România sunt 66 de hoteluri care au peste 350 de locuri de cazare fiecare și care cumulează peste 65.000 de locuri de cazare. Acestea au plătit în total, în 2014, puțin peste 1,1 milioane de euro impozit pe profit, ceea ce înseamnă 17,75 de euro pe locul de cazare pe an. Aceleași structuri au plătit, anul trecut, doar 503.000 de euro impozit pe profit, reprezentând 7,6 euro pe locul de cazare. "Dacă ar plăti după noua grilă din impozitul specific, ar plăti 3,37 milioane de euro, adică 51,3 euro pe locul de cazare", a spus Istrate. Astfel, doar de la cele 66 de mari hoteluri, suma încasată de stat prin impozitul special ar fi de 6,7 ori mai mare decât cea obținută anul trecut din impozitul pe profit.
CITEȘTE ȘI Murad: Cu impozitul special, statul va câștiga de trei ori mai mult de la hotelieri În tot acest context, controalele de astăzi de la Marriott le ridică mingea la fileu celor care susțin impozitul specific și le confirmă bănuielile că unele dintre hotelurile mari își ascund sau nu-și declară profiturile, ca să plătească impozite cât mai mici sau deloc. "Din cercetările efectuate până în prezent, a rezultat faptul că, în perioada 2008 - 2015, în documentele contabile ale Societății Companiilor Hoteliere Grand (n.r. - firma care deține hotelul Marriott), au fost înregistrate cheltuieli cu dobânzi și pierderi din diferențe de curs valutar, în baza unui contract de împrumut încheiat cu SC S. SRL, cu justificarea falsă că acest contract este garantat de Statul român, fapt care a condus la diminuarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 7.581.113 lei (echivalentul a aproximativ 1.685.000 de euro)", a anunțat Parchetul Curții de Apel București. În această cauză sunt urmărite penal, pentru evaziune fiscală în formă continuată, două persoane și o firmă.
Dacă într-adevăr, unele dintre marile hoteluri ascund profiturile, va fi greu de crezut că vreunul dintre acestea va mai avea, acum, curajul să conteste noul impozit. Iar dacă, totuși, o va face, este un semn că poate pe căciula lui nu bâzâie nicio muscă.
