Președintele chinez Xi Jinping este așteptat săptămâna viitoare în Europa pentru prima dată în ultimii cinci ani (exceptând vizita de anul trecut pe care i-a făcut-o lui Vladimir Putin la Moscova), într-un turneu care ar putea scoate în evidență disensiunile europene în ceea ce privește comerțul cu Beijingul și modul în care Uniunea Europeană se poziționează ca pol între Statele Unite și China, relatează Reuters.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Xi se va afla în Europa în perioada 5-10 mai. Președintele chinez va vizita Franța, Serbia și Ungaria într-un moment în care Uniunea Europeană amenință să lovească prin tarife vamale industria vehiculelor electrice și a energiei verzi din China din cauza subvențiilor uriașe despre care blocul european spune că le oferă producătorilor din China un avantaj incorect pe piața europeană, scrie News.ro.
În condițiile în care economia Chinei se confruntă cu vânturi potrivnice, iar SUA se închide față de firmele chineze, Uniunea Europeană ar putea avea o anumită influență asupra Beijingului. Dar cei 27 de membri ai blocului nu sunt aliniați în mod clar, ceea ce le subminează capacitatea de a modela gândirea chineză, spun analiștii.
Vizita este umbrită de preocupările europene legate de sprijinul chinez pentru economia de război a Rusiei, după doi ani de campanie militară în Ucraina.
Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat că vizita lui Xi va "injecta stabilitate în dezvoltarea relațiilor dintre China și Europa și va aduce noi contribuții la pacea și stabilitatea în lume".
Obiectivul lui Xi ar fi neutralizarea agendei de securitate economică a UE, inclusiv a amenințărilor tarifare, prin exploatarea diferențelor interne, a declarat Mathieu Duchatel, cercetător senior la Institutul Montaigne. "Există un element foarte puternic de a diviza și a conduce", a spus Duchatel despre strategia Chinei față de Europa. "Acest lucru nu este ascuns, ci la vedere", adaugă expertul.
Companiile și guvernele europene se plâng de mult timp de accesul restricționat la piața chineză și de concurența neloială. Un studiu al Institutului Kiel a estimat că subvențiile acordate de China firmelor sale sunt de trei până la nouă ori mai mari decât cele acordate de alte economii majore.
MACRON ȘI SCHOLZ ÎNCEARCĂ SĂ-ȘI APROPIE POZIȚIILE
Comisia Europeană are dreptul exclusiv de a conduce politica comercială pentru întreaga Uniune Europeană, dar în cadrul blocului comunitar, statele membre au întâmpinat dificultăți în a se pune de acord asupra modului în care să rezolve dezechilibrul comercial.
Președintele francez Emmanuel Macron urmărește o poziție mai agresivă a UE în privința subvențiilor și a avertizat că blocul riscă să rămână în urmă, dacă nu permite derogări de la propriile reguli de concurență în fața "subvențiilor excesive" din partea Chinei și a SUA. "Reglementăm prea mult, nu investim suficient, nu protejăm suficient", a declarat Macron pentru The Economist într-un interviu publicat joi.
În aprilie, cancelarul german Olaf Scholz a făcut presiuni asupra lui Xi pentru un acces mai bun pe piața chineză pentru firmele germane. Dar în ceea ce privește investigațiile antisubvenții ale UE, aparent nerăbdător să evite antagonizarea Beijingului, el a declarat că blocul nu ar trebui să acționeze din interes propriu protecționist, deși concurența ar trebui să fie corectă.
Unii oficiali guvernamentali francezi spun în privat că sunt îngrijorați că Berlinul va încerca să submineze ancheta privind vehiculele electrice, care a vizat producătorii auto chinezi BYD, Geely și SAIC. China este o piață cheie pentru economia germană bazată pe exporturi și pentru constructorii săi auto, precum BMW și Mercedez-Benz.
Scholz a luat masa cu Macron la Paris, o întâlnire la care au participat și soțiile, au declarat două surse.
Noah Barkin, consilier senior la Rhodium Group, care urmărește relațiile dintre UE și China, spune că Macron l-ar încuraja pe Scholz să i se alăture lui și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru discuții în patru cu Xi în capitala franceză, în timp ce Parisul încearcă să prezinte un front unit. Palatul Elysee a refuzat să comenteze.
"S-a deschis un decalaj îngrijorător între poziția germană privind China, pe de o parte, și poziția francezilor și a Comisiei Europene, pe de altă parte. Există pur și simplu o mai mare disponibilitate la Paris și la Bruxelles de a se împotrivi Beijingului pe frontul comercial decât la Berlin", a explicat Barkin.
"Europa are destul de multe pârghii, dar aceste pârghii zboară pe fereastră dacă creditorii europeni trimit mesaje diferite lui Xi", a avertizat analistul.
ÎNGRIJORĂRI LEGATE DE RUSIA. DE CE MERGE XI ÎN UNGARIA ȘI SERBIA
Un consilier al lui Macron a declarat că liderul francez își va adăuga vocea la apelurile venite de la Washington, Bruxelles, Berlin și din alte părți pentru ca China să oprească exporturile către Rusia de tehnologii "cu dublă utilizare" și alte tehnologii care susțin efortul de război al Rusiei.
În Serbia și Ungaria, orice comentariu public al lui Xi cu privire la Rusia se va confrunta cu o examinare atentă.
Xi urmează să îl primească pe președintele rus Vladimir Putin în China mai târziu în luna mai.
Observatorii spune că alegerea de către Xi a Serbiei și Ungariei a fost concepută pentru a apropia două țări europene care sunt pro-Rusia și sunt mari beneficiare ale investițiilor chineze, inclusiv printr-un ajutor financiar pentru un proiect feroviar întârziat care ar trebui să lege capitalele lor.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că este onorat de vizita lui Xi și că se așteaptă ca un acord de liber-schimb între cele două țări, semnat în octombrie anul trecut, să intre în vigoare la 1 iulie.
Analiștii chinezi spun că Xi ar putea folosi escala sa la Belgrad, care coincide cu cea de-a 20-a aniversare a bombardării de către NATO a ambasadei chineze din această țară, pentru a pune în valoare agenda anti-NATO a Chinei.
China a amplificat eforturile Rusiei de a acuza SUA și NATO pentru escaladarea războiului din Ucraina prin furnizarea de arme Kievului.
Ungaria, la rândul ei, are un istoric de a bloca declarațiile UE care criticau China în ceea ce privește drepturile omului.
Shen Dingli, cercetător în domeniul relațiilor internaționale cu sediul la Shanghai, este de părere că acțiunile de sensibilizare a Serbiei și Ungariei fac parte din eforturile Chinei de a adânci diviziunile în cadrul Occidentului.
