Cele mai importante știri din 1 septembrie din Republica Moldova.
1) „Nu suntem aici să repetăm greșelile altora”: CUB începe lupta pentru alegerile parlamentare
Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) și-a lansat campania electorală pentru scrutinul din 28 septembrie, subliniind că vrea să ofere o alternativă la monopolul puterii din partea partidului de guvernământ, relatează tv8.md. În cadrul unei conferințe de presă, liderul formațiunii, Igor Munteanu, a declarat că CUB pune accentul pe „moralitate și credința creștină” și pe necesitatea pluralismului politic, în locul concentrației întregului sistem în mâinile unui singur partid. Mesajul adresat cetățenilor este că peste 100.000 de oameni susțin deja viziunea CUB, care promovează un model de guvernare de coaliție bazat pe patriotism liberal, competență și onestitate, pentru a „duce Moldova înainte”.
În discursul său, Igor Munteanu a criticat „partidul obez de putere” care și-ar fi subordonat instituțiile statului, referindu-se la actuala guvernare PAS. CUB promite să readucă echilibrul pe scena politică și să guverneze în interesul cetățenilor, fără frică și fără practici monopoliste, sprijinind inițiativa privată și munca cinstită. Programul formațiunii include măsuri pentru stimularea economiei și dublarea exporturilor moldovenești, investiții în infrastructură (până la 3000 km de drumuri reparate până în 2029) și creșterea nivelului de trai, continuând parcursul pro-european al țăriiipn.md.
CUB candidează cu o listă de 54 de persoane, aproape în paritate de gen. Oficial, campania electorală a început pe 29 august, iar CEC a îndemnat toți concurenții să respecte regulile legale pe durata ei. Până la 30 august, fuseseră înregistrați 21 de concurenți electorali – 4 blocuri, 13 partide și 4 candidați independenți – printre care și CUB, înscris ca partid politic.
2) PSDE s-a lansat în cursa pentru parlamentare în centrul Capitalei
Partidul Social Democrat European (PSDE) și-a dat startul campaniei electorale printr-un videoclip în care toți membrii echipei apar împreună la Palatul Republicii, relatează tv8.md. Președintele PSDE, Tudor Ulianovschi, a anunțat lansarea oficială și sloganul „Construim viitorul acasă”, subliniind că formațiunea începe „nu doar o simplă campanie, ci o mare bătălie pentru viitorul nostru”. El a declarat că datoria principală a partidului este față de cetățeni și față de familiile care își doresc un trai decent în Moldova, fără a fi nevoiți să plece din țară.
PSDE propune un program ambițios de guvernare, cu ținte sociale și economice clare. Printre angajamentele principale se numără creșterea salariului mediu pe economie la 20.000 de lei și a pensiei minime la 5.000 de lei, crearea a 10.000 de locuri de muncă bine plătite, acordarea de credite cu dobândă de 2%, eliminarea controalelor de stat pentru primele 3 ani de activitate a antreprenorilor și reducerea TVA la 8% în agricultură. De asemenea, PSDE promite zero controale abuzive și măsuri de stimulare fiscală pentru mediul de afaceri, pentru a încuraja dezvoltarea economică.
Lista candidaților PSDE cuprinde 54 de nume (28 femei și 26 bărbați). PSDE, condus de Tudor Ulianovschi (fost ministru de Externe), încearcă să se poziționeze ca o alternativă social-democrată pro-europeană. Lansarea sa vine în contextul în care, până la acea dată, toate partidele majore au intrat în cursă, iar CEC a reamintit interdicția folosirii resurselor administrative și necesitatea respectării legii în campanie.
3) „Să punem mână de la mână și să înfăptuim unirea”: BUN începe campania electorală pentru parlamentare
Blocul Unirea Națiunii (BUN), o alianță unionistă, s-a lansat oficial în campanie cu obiectivul declarat al unirii Republicii Moldova cu România, relatează tv8.md. Liderul blocului, Alexandru Arseni, a transmis un mesaj video în care afirmă că BUN nu a intrat în cursă pentru a fragmenta electoratul, ci pentru a „reîntregi națiunea și teritoriul nostru, care încă sângerează”. El a subliniat că BUN se consideră „unica forță” capabilă să realizeze unirea poporului românesc în hotarele sale istorice și a îndemnat cetățenii „să punem mână de la mână” pentru a atinge acest ideal național.
Blocul Unirea Națiunii își centrează programul politic pe valorile identitare românești și pe continuarea parcursului european al Republicii Moldova, argumentând că reunificarea cu România ar aduce beneficii imediate în termeni de securitate, dezvoltare economică și bună guvernare. În clipul de lansare, Arseni a evocat durerea provocată de granițele istorice și a făcut apel la dreptul natural și legitim al moldovenilor de a trăi într-un stat comun cu România. Mesajul puternic unionist al BUN îi vizează pe alegătorii care susțin integrarea cât mai strânsă cu România, inclusiv eventual prin unire.
Lista electorală a BUN are 54 de candidați (28 femei și 26 bărbați) și a fost validată de CEC. Lansarea BUN are loc pe fundalul unei campanii marcate de mesaje geopolitice contrastante: în timp ce blocurile de stânga militează pentru suveranitate separată și relații echilibrate cu Estul, forțele unioniste precum BUN mizează pe idealul reîntregirii naționale ca parte a integrării în UE. CEC a reiterat că toți concurenții electorali trebuie să respecte legislația, iar campania a intrat în prima sa săptămână oficială fără incidente majore.
4) PDMM, interzis la alegeri: CEC a refuzat înregistrarea Partidului Democrat Modern
Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM), recent reactivat de apropiați ai oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, nu a fost admis în cursa electorală pentru parlamentare, relatează radiomoldova.md. Pe 29 august, Comisia Electorală Centrală a respins cererea PDMM de înregistrare în calitate de concurent electoral, cu votul a 6 din cei 9 membri ai CEC. Decizia a fost motivată prin nereguli în lista de candidați și suspiciuni grave, mai ales că 10 persoane fuseseră eliminate de pe listă înainte de depunere, iar Agenția Servicii Publice a informat CEC despre „potențiale acțiuni subversive” coordonate de persoane aflate sub sancțiuni internaționale, derulate prin intermediul acestui partid. În plus, modificările tardive ale listei au încălcat criteriile de eligibilitate și au ridicat probleme de legalitate.
PDMM a denunțat hotărârea CEC drept „vădit ilegală” și „motivată politic”, acuzând guvernarea PAS că vrea „să-și anihileze concurenții politici” și să se mențină la putere prin excluderea opoziției incomode. Liderii PDMM, printre care fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari, au anunțat că vor ataca în instanță refuzul CEC. Ei susțin că nu există temei legal pentru a fi împiedicați să participe la alegeri și că și-au corectat lista de candidați conform cerințelor, acuzând totodată o comandă politică în spatele deciziei.
Partidul Democrat Modern are rădăcini în vechiul proiect politic Pro-Moldova, condus de Andrian Candu (finul lui Plahotniuc). Formațiunea a fost „reanimată” la scurt timp după ce Plahotniuc (n.r.-aflat în detenție în Grecia) a cerut fostei sale echipe să se mobilizeze. Autoritățile de la Chișinău privesc PDMM ca pe un vehicul al intereselor lui Plahotniuc, motiv pentru care SIS și ASP au semnalat riscuri de securitate ce au condus la retragerea temporară a partidului din lista participanților eligibili. Astfel, PDMM rămâne în afara competiției electorale, evidențiind miza geopolitică a scrutinului, exponenții vechiului regim oligarhic încearcând să reintre în joc, în timp ce autoritățile pro-occidentale încearcă să le blocheze accesul.
5) Decizie definitivă a CSJ: Partidul „Moldova Mare” (Victoria Furtună) rămâne în afara cursei electorale
Partidul „Moldova Mare”, condus de fosta procuroară Victoria Furtună și asociat oligarhului fugar Ilan Șor, nu a fost admis la alegeri, în urma hotărârii definitive a Curții Supreme de Justiție, relatează tv8.md. Pe 30 august, CSJ a admis recursul CEC și a anulat o decizie anterioară a Curții de Apel, confirmând astfel legalitatea refuzului inițial al CEC de a înregistra partidul. Judecătorii au constatat încălcări grave ale Codului electoral de către formațiune. Pe lista „Moldova Mare” fusese inclus un candidat cu cazier judiciar (condamnat definitiv), ceea ce contravine legii. Excluderea acelei persoane a dus la nerespectarea cotei de gen (lista a ajuns să aibă 70% bărbați și 30% femei, depășind plafonul de 60%-40%) și astfel întreaga listă a devenit neconformă.
CSJ a subliniat că sancțiunea de excludere a partidului este proporțională și necesară pentru protejarea integrității procesului electoral. De asemenea, instanța supremă a reiterat că CEC nu are competența să „repare” listele de candidați depuse de partide, întrucât acest lucru ar încălca imparțialitatea autorității electorale. Prin decizia irevocabilă, Curtea Supremă a respins definitiv pretențiile partidului „Moldova Mare”, care invocase buna-credință și ceruse să fie reprimit în cursă.
Aceeași hotărâre a confirmat că și Partidul „Renaștere” (un alt proiect afiliat lui Șor) rămâne exclus din alegeri, acesta aflându-se oricum sub suspendare legală a activității. Totodată, a fost menținută decizia de neînregistrare a Uniunii Centriste din Moldova, unde CEC a depistat doi candidați care încă aparțineau altei formațiuni după termenul legal, afectând astfel eligibilitatea listei și cota sa de gen. Deciziile CSJ sunt irevocabile, astfel că aceste trei partide, două asociate cu rețeaua lui Ilan Șor și una implicată în nereguli organizatorice, nu vor figura pe buletinul de vot. Situația evidențiază eforturile autorităților de a bloca formațiunile considerate ilegale sau neloiale normelor democratice înainte de scrutinul anticipat.
6) Andrei Năstase și-a lansat candidatura independentă: promisiuni de reforme radicale
Andrei Năstase, fost lider al Platformei DA și ex-ministru de Interne, candidează independent la alegerile parlamentare și a intrat oficial în campanie, relatează ipn.md. Pe 31 august, Năstase și-a anunțat programul electoral în satul său natal, Mîndrești (Telenești), promițând o luptă neobosită împotriva corupției și schimbări profunde în sistemul politic. El a declarat că va milita pentru reducerea numărului de deputați și ministere, precum și pentru pedepse mult mai aspre pentru actele de corupție – inclusiv posibilitatea închisorii pe viață pentru corupție la nivel înalt, ca măsură de descurajare.
În mesajul său, Andrei Năstase a făcut apel la valorile care l-au consacrat în protestele anti-oligarhice din 2015-2019, afirmând că știe ce înseamnă dezamăgirea cetățenilor față de clasa politică și că vrea să recâștige încrederea oamenilor prin fapte, nu vorbe. Platforma sa electorală independentă include angajamente precum: curățarea instituțiilor de influența oligarhică, consolidarea justiției (continuarea reformelor începute în mandatul său de ministru al Justiției Olesea Stamate, care și ea candidează independent), diminuarea privilegiilor parlamentarilor și demnitarilor și orientarea politicilor publice exclusiv spre binele cetățenilor de rând.
Lansarea candidaturii independente a lui Năstase are loc într-un context în care fostul său partid, Platforma DA, nu participă pe liste proprii la alegeri. Năstase mizează pe notorietatea sa ca lider al mișcării pro-democratice și pe capitalul politic acumulat în lupta împotriva regimului Plahotniuc pentru a obține un mandat de deputat fără susținerea unei formațiuni mari. Candidatura sa aduce în prim-plan subiectul responsabilizării clasei politice și al alternativelor independente la partidele tradiționale, într-o competiție electorală dominată de alianțe și blocuri.
7) Maia Sandu și Nicușor Dan, la Ziua Limbii Române: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”
Ziua Limbii Române (31 august) a fost marcată prin evenimente comune la Chișinău și București, subliniind legăturile strânse dintre cele două țări. La Chișinău, președinta Maia Sandu și omologul său român, Nicușor Dan, au participat la deschiderea evenimentului “Marea Dictare Națională 2025” în Piața Marii Adunări Naționale, relatează newsmaker.md. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri în fața miilor de participanți, evidențiind importanța limbii române ca element de identitate comună. Maia Sandu a numit limba română „busola identității” cetățenilor Republicii Moldova și a îndemnat ca aceasta să fie onorată și cultivată zilnic, nu doar o dată pe an. Ea a amintit de vremurile în care declararea limbii române atrăgea persecuții și a subliniat că astăzi, când o putem vorbi liber, trebuie să apărăm acest drept fundamental pentru generațiile viitoare.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a subliniat că România și Republica Moldova „au nevoie una de cealaltă”, limba comună fiind una dintre punțile principale dintre cele două maluri ale Prutului. El a elogiat eforturile moldovenilor de a păstra identitatea și limba română „în ciuda tuturor presiunilor” de-a lungul anilor și a afirmat că, în prezent, Chișinăul oferă din nou un exemplu Europei prin modul în care apără democrația în fața acelorași tip de presiuni (aluzie la influențele nefaste din est). Nicușor Dan a evidențiat că limba română este tot mai răspândită în lume – de la marile capitale europene până în America de Nord și Australia – și că acest lucru este „motiv de bucurie și mândrie” atât pentru români, cât și pentru moldoveni.
Evenimentul de la Chișinău, desfășurat în prezența celor doi președinți, a demonstrat încă o dată sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova. Maia Sandu a subliniat în mesajul său că integrarea europeană a țării nu se va opri, menționând că limba română este deja limbă oficială a UE și că locul firesc al Republicii Moldova este în familia europeană. Manifestările comune de Ziua Limbii Române reflectă parteneriatul strategic bilateral. România își reconfirmă rolul de avocat al Chișinăului la Bruxelles, iar autoritățile moldovene își afirmă identitatea românească și angajamentul pro-european, într-un moment în care unitatea națională și coeziunea societală sunt cruciale în fața dezinformării și a provocărilor externe.
8) „Luați-vă în serios responsabilitatea pentru viitorul vostru”: apelul comisarei europene Marta Kos către cetățenii R.Moldova
Marta Kos, Comisar European pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, a adresat un mesaj special alegătorilor moldoveni, îndemnându-i să iasă la vot și să decidă în cunoștință de cauză viitorul țării, relatează tv8.md. Într-un interviu acordat emisiunii “Cutia Neagră” la TV8, oficiala UE a remarcat că Republica Moldova se află „într-un moment decisiv”, iar schimbarea depinde de implicarea activă a cetățenilor. Marta Kos a spus că de fiecare dată când revine la Chișinău observă progrese, oameni din ce în ce mai pro-europeni, curioși și hotărâți „să ia destinul țării în propriile mâini” – un lucru care o face optimistă. Ea a felicitat R. Moldova pentru transformările din ultimii ani și a îndemnat moldovenii să fie mândri de realizările obținute pe drumul european.
Comisara europeană a reamintit că integrarea în UE este un proces de durată, „un drum lung, început odată cu independența”, care nu se reduce la un singur ciclu electoral. Ea a enumerat câteva beneficii concrete pe care Republica Moldova le-a câștigat deja în parcursul său european: acces la cel mai mare program de sprijin financiar al UE pentru Moldova (Planul de Creștere Economică), iminenta eliminare a tarifelor de roaming pentru moldoveni, integrarea în sistemul european de plăți SEPA (ce va elimina comisioanele la transferurile bancare) și proiecte de dezvoltare în comunități locale realizate cu sprijin european. Aceste exemple au fost oferite pentru a arăta că eforturile de reformă dau roade și că apropierea de UE aduce rezultate tangibile în viața de zi cu zi a oamenilor.
În final, Marta Kos a adresat un apel direct către cetățeni, subliniind că „democrația este puterea poporului” și că fiecare alegător poartă responsabilitatea de a determina direcția țării. Ea a citat vorbele lui Charles de Gaulle-„politica este prea importantă pentru a fi lăsată doar în seama politicienilor” – pentru a ilustra că implicarea cetățenilor este esențială în democrație. Comisara i-a îndemnat pe moldoveni să își ia în serios responsabilitatea în aceste vremuri critice, sugerând că prezența la vot și alegerea unor lideri integri sunt cruciale pentru viitorul european al țării. Mesajul oficialei europene, venit cu o lună înainte de alegeri, reflectă susținerea UE pentru Moldova și a fost interpretat drept o încurajare ca electoratul să continue cursul pro-occidental, în pofida presiunilor și dezinformării din exterior.
9) Ion Ceban, în pofida interdicției Schengen, apare la Roma – controverse și reacții
Primarul Chișinăului Ion Ceban, liderul Mișcării Alternativa Națională și cap de listă al Blocului electoral „Alternativa”, a stârnit rumoare după ce a publicat un video pe rețelele sociale afirmând că se află la Roma, Italia, relatează tv8.md. Aceasta în condițiile în care Ion Ceban are interdicție de intrare în spațiul Schengen pentru 5 ani (2023–2028), măsură anunțată de autoritățile de la București în iulie 2025 din motive de securitate națională. În clip, Ceban declară că a ajuns la Roma și urmează „zile pline de întâlniri, evenimente și discuții” acolo. Gestul său a fost perceput ca o sfidare la adresa interdicției, alimentând speculații despre modul în care a obținut accesul în Italia.
Analistul Valeriu Pașa, președintele WatchDog.md, a reacționat prompt, comentând că Ion Ceban încearcă să creeze impresia falsă că nu ar avea interdicție, probabil folosind o breșă legală – de exemplu obținând o viză cu valabilitate teritorială limitată, emisă de Italia exclusiv pentru teritoriul său (fără drept de circulație în restul Schengen). „Nu merge manipularea asta… rămâi indezirabil”, i-a transmis Pașa lui Ceban, sugerând că „prietenii lui Plaha de la București” i-ar fi facilitat viza și avertizându-l că sfidarea statului român i-ar putea aduce sancțiuni și mai dure. Pașa a folosit expresia moldovenească „sari cu sapa la avioane” pentru a ilustra inutilitatea și caracterul demonstrativ al acțiunii lui Ceban, pe care o consideră un „show ieftin” ce îl va pune într-o lumină și mai proastă.
Ministerul de Externe al României, care i-a impus interdicția lui Ceban, a confirmat că măsura rămâne în vigoare și a fost luată din rațiuni de securitate, dată fiind apropierea lui Ion Ceban de cercuri de influență ale Kremlinului. Șefa diplomației române, Oana Țoiu, a explicat anterior că decizia de a-l declara indezirabil pe Ceban s-a bazat pe documentarea temeinică a legăturilor sale cu persoane din Federația Rusă și pe necesitatea de a limita acest tip de influență în contextul în care mulți cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Ion Ceban a respins acuzațiile, negând că ar avea relații obscure cu Moscova și susținând că interdicția ar fi fost „o comandă politică” împotriva sa. El a invocat faptul că și alți politicieni din Moldova sau UE au legături deschise cu Rusia fără consecințe, insistând că în cazul său motivele sunt neîntemeiate. Ceban a contestat decizia în justiția română și s-a declarat pregătit să o acționeze în judecată pe ministra Oana Țoiu pentru declarațiile făcute, calificându-le drept „halucinante și absurde”.
Episodul a generat ecouri puternice la Chișinău, unde Ion Ceban este văzut ca unul dintre principalii contracandidați ai guvernării. Susținătorii săi au lăudat „curajul” de a sfida interdicția, în timp ce opozanții l-au acuzat de populism și de flirt cu interesele Rusiei. Președintele României Nicușor Dan a comentat la rândul său situația, menționând că interdicția pe numele lui Ceban a fost bine fundamentată și că România nu are obligația să dezvăluie detaliile care au stat la baza acestei decizii. Scandalul „Ceban la Roma” riscă să afecteze și imaginea Blocului „Alternativa” în campanie: în loc să se discute despre programul electoral al lui Ceban, atenția publică se concentrează pe relațiile sale externe controversate și pe respectarea interdicțiilor legale. Autoritățile moldovene au precizat că Ion Ceban nu avea nicio restricție de a părăsi țara (interdicția fiind doar pe teritoriul Schengen), însă cazul rămâne un subiect sensibil în context electoral, evidențiind tensiunile geopolitice care se reflectă și în competiția politică internă.
10) Moldovenismul politic. Startul campaniei electorale pentru Alianța „Moldovenii”
Alianța „Moldovenii”, o nouă formațiune politică centrată pe valorile stataliste moldovenești, s-a lansat oficial în campania electorală pe 1 septembrie, relatează tv8.md. Evenimentul de debut a avut loc într-un cadru inedit, la o întreprindere producătoare de cosmetice din țară, sugerând accentul partidului pe promovarea producției autohtone și a economiei naționale. Președintele alianței, Denis Roșca, a declarat cu această ocazie: „Ne-am săturat de promisiuni goale și de dependența de experimente externe. A venit timpul pentru o politică ce va funcționa exclusiv în interesul Moldovei și al cetățenilor săi”. Mesajul transmite o poziționare fermă anti-dependență externă, Alianța „Moldovenii” propunându-se drept o forță politică ce privilegiază interesul național și autosuficiența.
Potrivit programului său electoral, Alianța „Moldovenii” își structurează prioritățile pe câteva direcții cheie: dezvoltare economică robustă, credite accesibile pentru populație și afaceri, susținerea agriculturii și a industriei alimentare, protecția mediului și modernizarea infrastructurii, precum și îmbunătățirea politicilor sociale și a administrației publice. Formațiunea a anunțat intenția de a prezenta un pachet de 26 de proiecte de legi menite să stea la baza „renașterii economice și sociale” a țării. Prima inițiativă legislativă vizează reforma Băncii Naționale a Moldovei și „liberalizarea accesului la finanțare pentru întreprinderi și familii”, pentru a stimula creditarea și investițiile interne.
Partidul Alianța „Moldovenii” a fost oficial înregistrat de CEC ca participant la alegeri pe 23 august și va figura pe buletinul de vot cu numărul 16. Formațiunea încearcă să atragă electoratul dezamăgit de vechile partide, cu un discurs suveranist și promisiunea unei politici pragmatice orientate spre cetățean. Observatorii politici notează că apariția Alianței „Moldovenii” coincide cu o tendință de reafirmare a identității civice moldovenești în campanie, în contrast cu mesajele pro-românești ale partidelor unioniste și cu cele pro-ruse ale partidelor de stânga. Alianța se poziționează „împotriva experimentelor externe”, ceea ce sugerează o atitudine rezervată față de ingerințele atât ale Vestului, cât și ale Estului, și promite să mențină Moldova pe o traiectorie independentă, centrată pe interesele interne.
11) „Călin = împotriva tuturor” .Uniunea Creștin-Socială din Moldova s-a lansat în campanie
Uniunea Creștin-Socială din Moldova (UCSM), un nou partid cu orientare social-conservatoare, a intrat în cursa electorală sub conducerea controversatului Gabriel Călin, cunoscut pentru opiniile sale pro-ruse, relatează tv8.md. Lansarea oficială a constat într-un clip video postat online, în care liderul formațiunii se prezintă ca un luptător împotriva întregii clase politice actuale. „Partidul pe care îl conduc a lansat o listă de oameni simpli, așa cum am promis”, afirmă Călin, subliniind că pe lista UCSM se regăsesc „paznici, șoferi, tractoriști, medici, ei reprezintă cu adevărat poporul”. Sloganul provocator al partidului – „Călin = împotriva tuturor” – evidențiază poziția anti-sistem pe care acesta o adoptă, pozând în outsider-ul care va combate atât guvernarea, cât și opoziția tradițională.
Gabriel Călin este cunoscut publicului drept unul dintre cei mai vocali bloggeri pro-ruși, activ pe platforme precum TikTok, Telegram și YouTube, unde distribuie mesaje populiste și adesea aliniate propagandei ruse. În ultimii ani, el a susținut deschis protestele organizate de Partidul Șor și i-a promovat pe liderii acestuia, devenind o voce a curentului pro-Kremlin în mediul online moldovenesc. Această reputație îl precede în campanie: UCSM încearcă să atragă votanții nemulțumiți de orientarea pro-occidentală a guvernării și care doresc o întoarcere către relații mai calde cu Rusia.
Apariția Uniunii Creștin-Sociale ridică miza segmentului eurosceptic și prorus al electoratului. Prin figura lui Gabriel Călin, care declară „Sunt împotriva tuturor, UCSM este împotriva tuturor”, partidul vrea să capitalizeze pe frustrările populației față de întreaga clasă politică. Analiștii avertizează că UCSM ar putea acționa ca un vector de dezinformare pro-rusă în campanie, dată fiind istoricul liderului său, și urmărește să fragmenteze voturile anti-guvernamentale. Totuși, implicarea unui personaj atât de polarizant ar putea limita atractivitatea partidului doar la nucleul dur al simpatizanților pro-ruși. UCSM a fost înregistrat în cursă de CEC și figurează pe buletinul de vot, alăturându-se celorlalte 20 de competitori, însă rămâne de văzut dacă mesajul său radical anti-sistem va trece pragul electoral în 28 septembrie.
12) Liga Orașelor și Comunelor și-a pornit campania: primari și aleși locali în lupta pentru Parlament
Partidul Liga Orașelor și Comunelor (LOC), o formațiune nouă ce reunește în special aleși locali (primari, consilieri) din diferite regiuni ale țării, s-a lansat pe 1 septembrie în campania electorală, relateaza newsmaker.md. Evenimentul de lansare a scos în evidență componenta localistă a partidului, iar pe lista sa figurează numeroși primari în funcție și lideri comunitari, ceea ce LOC prezintă ca un atu, „o echipă care cunoaște problemele oamenilor de la firul ierbii”. Partidul promite să aducă vocea satelor și orașelor în Parlament, pledând pentru descentralizare, autonomie locală sporită și distribuirea mai echitabilă a resurselor către comunități.
Liderii Ligii Orașelor și Comunelor au subliniat, la lansare, că multe dintre deciziile centrale nu țin cont de nevoile administrațiilor locale, iar deputații actuali sunt adesea deconectați de realitățile din teritoriu. LOC își propune să schimbe această situație, incluzând pe lista electorală primari care au demonstrat competență administrativă și „știu ce înseamnă să rezolvi concret probleme, de la apă și drumuri, la școli și servicii publice”. Programul partidului pune accent pe: creșterea finanțării directe a primăriilor (un procent mai mare din impozite să rămână la nivel local), reabilitarea infrastructurii rurale, stimularea investițiilor în zonele defavorizate și politici de combatere a depopulării (sprijin pentru tineri și pentru revenirea migranților acasă).
În contextul acestor alegeri, LOC reprezintă o noutate prin profilul său apolitic declarativ – afirmând că nu este nici de stânga, nici de dreapta, ci „pentru oameni”. Totuși, analiștii observă că în conducerea partidului se regăsesc foști membri ai diverselor partide tradiționale, reuniți acum pe baza intereselor comunitare. Liga a fost înregistrată la CEC printre ultimele formațiuni intrate în cursă și se bucură de sprijinul informal al Congresului Autorităților Locale. Rămâne de văzut dacă notorietatea locală a candidaților LOC se va traduce în suficiente voturi la nivel național pentru a trece pragul electoral, însă prezența acestui partid în campanie a adus cu siguranță în prim-plan subiecte precum descentralizarea și problemele satelor, care altfel ar fi rămas marginale în dezbaterea electorală dominată de teme geopolitice.
13) Ion Ceban, sancționat dar prezent în campanie: România explică “misterul Roma”
După controversa iscată de călătoria primarului Ion Ceban la Roma (în pofida interdicției Schengen), autoritățile române au oferit clarificări oficiale pe 1 septembrie despre cum a fost posibil acest lucru, relatează tv8.md. Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat că interdicția generală pe numele lui Ion Ceban rămâne valabilă, însă a explicat că exista posibilitatea obținerii de către acesta a unei vize teritoriale limitate emisă de Italia, valabilă doar pe teritoriul italianâ. Cu alte cuvinte, Ceban nu ar fi putut primi o viză Schengen obișnuită (care i-ar permite accesul în toate statele membre), dar a putut intra legal în Italia printr-o excepție care ține de dreptul fiecărui stat Schengen de a acorda vize valabile strict în acel stat. Această informație, relatată și de agenția IPN citând surse diplomatice, lămurește parțial „misterul” prezenței lui Ceban la Roma fără încălcarea formală a interdicției.
Totodată, președintele României Nicușor Dan a comentat subiectul în cadrul vizitei sale la Chișinău. El a reiterat că decizia de a-l declara indezirabil pe Ion Ceban în spațiul Schengen a fost luată în urma unei evaluări serioase privind legăturile acestuia cu factori de influență ai Rusiei și a subliniat că România are dreptul suveran de a nu oferi detalii suplimentare despre aceste motive. Nicușor Dan a afirmat că siguranța națională primează, mai ales în contextul în care milioane de cetățeni ai R. Moldova sunt și cetățeni români, și a lăsat să se înțeleagă că Bucureștiul nu va tolera acțiuni care ar putea periclita stabilitatea sau orientarea pro-occidentală a Chișinăului. Declarațiile sale validează poziția dură a autorităților române față de Ion Ceban și transmit un semnal puternic că România va folosi toate pârghiile legale pentru a-și proteja interesele strategice în raport cu Republica Moldova.
De cealaltă parte, Ion Ceban a încercat să mențină subiectul pe agenda publică în termeni favorabili lui. Echipa sa de campanie a susținut că vizita la Roma a fost dedicată „contactelor cu diaspora și discuțiilor despre proiecte europene”, încercând să contracareze percepția negativă. Cu toate acestea, adversarii politici ai lui Ceban au speculat că deplasarea ar fi fost mai degrabă o acțiune de PR menită să creeze confuzie asupra statutului său de sancționat. În spațiul public moldovean, episodul a generat atât ironii, cât și îngrijorare, iar unii comentatori au glumit că „Ion Ceban a găsit portița de intrare în Schengen”, în timp ce alții au avertizat că insistând pe acest subiect, primarul riscă tensiuni diplomatice și un conflict deschis cu Bucureștiul, ceea ce i-ar putea prejudicia serios cariera politică. Pe măsură ce campania continuă, cazul Ceban-Schengen rămâne un exemplu elocvent al modului în care geopolitica și măsurile de sancționare externe se intersectează cu competiția electorală internă din Republica Moldova.
14) Mesaj european pentru R. Moldova, de la baza Kogălniceanu: „Îi vom sta mereu alături”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit la Baza NATO Mihail Kogălniceanu (Constanța), unde a fost întâmpinată de președintele României, Nicușor Dan, relatează Radio Chișinău. În declarațiile pentru presă, a subliniat rolul României în securitatea europeană și a transmis un mesaj direct pentru R. Moldova: „au ales calea democratică, europeană și le vom sta mereu alături”. Mesajul a fost prezentat ca parte a unei pledoarii pentru consolidarea flancului estic și reziliența regională.
Von der Leyen a apreciat contribuția României la combaterea dezinformării, menționând sprijinul consistent oferit Chișinăului și efectele acestuia asupra „rezilienței” comune. Ea a indicat că 19 state sunt deja înscrise în programul european „SAFE” și a anunțat propuneri pentru noul buget al UE: triplarea fondurilor pentru securizarea frontierelor, de cinci ori mai multe investiții în apărare și de zece ori mai multe pentru mobilitatea militară. Accentul a fost pe interoperabilitate, logistică și capacitate de reacție.
Declarațiile vin pe fundalul deschiderii accelerate a dosarului european al R. Moldova. La 4 iulie, în marja primului summit R. Moldova – UE la Chișinău, Ursula von der Leyen afirmase că țara este „pregătită să înceapă negocierile pe capitole” de aderare – semnal politic care leagă discursul de la Constanța de obiectivele integrate de sprijin pentru Chișinău.
15) Nicușor Dan, despre cazul Ion Ceban: „Încă de când eram primar am fost sfătuit să nu-l primesc”
Președintele României a explicat public că interdicția de intrare în România și spațiul Schengen aplicată primarului Chișinăului, Ion Ceban, are la bază „aspecte de securitate națională”, iar „dosarul conține fapte suficiente”, relatează ipn.md. Nicușor Dan a spus că a fost informat înaintea deciziei și că nu poate oferi detalii suplimentare, insistând că măsura „nu este arbitrară”, ci decurge din informații oficiale.
El a adăugat că în perioada în care a fost primar al Bucureștiului (2020–2025) a fost sfătuit de instituții „să nu-l primească” pe Ion Ceban la întâlniri oficiale și că a respectat recomandarea. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În Profunzime” (ProTV Chișinău), în contextul disputelor iscate după ce edilul a anunțat că se află la Roma, deși are interdicție în spațiul Schengen pentru 5 ani.
IPN explică și detaliul juridic care face posibilă deplasarea: o viză cu valabilitate teritorială limitată (VTL) poate fi emisă de un stat Schengen și este valabilă exclusiv pe teritoriul emitentului (nu conferă liberă circulație în întreg spațiul Schengen). În cazul lui Ion Ceban, presa de la Chișinău a relatat că Italia i-ar fi acordat o astfel de viză, ceea ce ar clarifica prezența sa la Roma în pofida interdicției generale.
16) Ambasadorul UE: „Politicienii pro-ruși nu muncesc în cele mai bune interese ale cetățenilor R. Moldova”
„Politicienii pro-ruși nu muncesc în cele mai bune interese ale cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat ex-ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks, care, la finalul mandatului său, a oferit un interviu în limba română pentru Ziarul de Gardă. Ambasadorul a subliniat că ideea promovată de pro-ruși, că trebuie „să fim prieteni și cu Rusia, și cu UE” nu este una funcțională în actualul context, deoarece „UE nu este doar o piață, este o comunitate de valori și pentru noi este important ca viitoarele țări membre să reprezinte aceste valori”. Janis Majeiks a mai spus că s-a așteptat ca susținerea populației pentru integrarea europeană să fi crescut mai mult în această perioadă, iar un motiv pentru care lucrul acesta nu s-a întâmplat este dezinformarea. Ambasadorul s-a referit și la promisiunea actualelor autorități. de a integra Republica Moldova în UE în 2028 – „un obiectiv ambițios”. „Nu va fi facil, dar este posibil”, a subliniat diplomatul. „Dacă rezultatul alegerilor va fi un Parlament pro-european, cred că parcursul integrării europene va fi ireversibil”, a mai declarat Janis Majeiks
