Rusia a spus Ucrainei la negocierile de pace de luni că va fi de acord să pună capăt războiului numai dacă, printre altele, Kievul renunță la noi mari porțiuni de teritoriu și acceptă limitarea numerică a armatei sale, potrivit memorandumului publicat de presa rusă, informează Reuters.
Memorandumul rus, care a fost publicat de agenția de știri Interfax, stipulează că o soluționare a războiului ar necesita recunoașterea internațională a Crimeei - peninsulă ucraineană anexată de Rusia unilateral în 2014 - și a altor patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le-a revendicat ca teritoriu propriu, dar pe care nu le controlează în totalitate. Ucraina trebuie să își retragă forțele din toate aceste regiuni, solicită Moscova, scrie News.ro.
Memorandumul reafirmă cererea Moscovei ca Ucraina să devină o țară neutră - excluzând aderarea la NATO - și vrea ca aceasta să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, să facă din rusă o limbă oficială și să adopte o interdicție legală în ceea ce privește „glorificarea nazismului”. Ucraina respinge acuzația de nazism ca fiind absurdă și neagă discriminarea vorbitorilor de limbă rusă.
CONDIȚII DRASTICE PENTRU UN ARMISTIȚIU
Rusia și-a oficializat, de asemenea, condițiile pentru orice încetare a focului în vederea unui acord de pace, prezentând două opțiuni care au părut a fi amândouă neviabile pentru Ucraina.
Prima opțiune, conform textului, este ca Ucraina să înceapă o retragere militară completă din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Dintre acestea, Rusia o controlează pe deplin doar pe prima, dar deține doar aproximativ 70% din restul.
Opțiunea a doua este un pachet care ar presupune ca Ucraina să înceteze redesfășurările militare și să accepte oprirea furnizării de ajutor militar, comunicații prin satelit și informații din străinătate. Kievul ar trebui, de asemenea, să ridice legea marțială și să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare în termen de 100 de zile.
Șeful delegației ruse la negocierile de la Istanbul, Vladimir Medinski, a declarat că Moscova a sugerat, de asemenea, o „încetare a focului specifică de două până la trei zile în anumite secțiuni ale frontului”, astfel încât trupurile soldaților morți să poată fi colectate.
Termenii, prezentați oficial în cadrul negocierilor de la Istanbul, au evidențiat refuzul Moscovei de a face compromisuri cu privire la obiectivele sale într-un război de lungă durată, în ciuda apelurilor președintelui american Donald Trump de a pune capăt „băii de sânge” din Ucraina.
Ucraina a respins în mod repetat condițiile Rusiei, considerându-le echivalente cu capitularea.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, care a condus delegația țării sale, a declarat că Kievul - care și-a elaborat propria foaie de parcurs pentru pace - va examina documentul rusesc, pe care nu l-a comentat imediat.
RUSIA E DE ACORD SĂ REPATRIEZE DOAR 10 DIN CEI 400 DE COPII UCRAINENI PE CARE I-A DEPORTAT
Delegațiile părților beligerante s-au întâlnit luni la Istanbul doar o oră, pentru a doua rundă de negocieri din martie 2022. Acestea au convenit să schimbe mai mulți prizonieri de război - concentrându-se asupra celor mai tineri și mai grav răniți - și să înapoieze trupurile a 12.000 de soldați morți.
Zelenski a anunțat că Ucraina a prezentat Rusiei o listă cu 400 de copii despre care spune că au fost răpiți, însă delegația rusă a fost de acord să lucreze la întoarcerea a doar 10 dintre aceștia. Rusia susține că copiii au fost mutați din zone de război pentru a-i proteja.
Ucraina a propus, de asemenea, organizarea de noi discuții înainte de sfârșitul lunii iunie, dar consideră că numai o întâlnire între Zelenski și Putin poate rezolva numeroasele probleme în litigiu, a declarat Umerov.
La rândul său, președintele turc Tayyip Erdogan a spus că a fost o reuniune excelentă și a declarat că speră să îi aducă împreună pe Vladimir Putin și pe Volodimir Zelenski la o întâlnire în Turcia cu Trump.
Dar nu a existat niciun progres în ceea ce privește o propunere de armistițiu pe care Ucraina, aliații săi europeni și Washingtonul insistă ca Rusia să o accepte.
CE VREA UCRAINA
Potrivit foii de parcurs elaborate de Ucraina, a cărei copie a fost consultată de Reuters, Kievul nu dorește nicio restricție privind forțele sale militare după un eventual acord de pace și nici o recunoaștere internațională a suveranității Rusiei asupra părților din Ucraina ocupate de forțele Moscovei. De asemenea, cere despăgubiri.
Moscova spune că ea caută o înțelegere pe termen lung, nu o pauză în război, în timp ce Kievul spune că Putin nu este interesat de pace. Iar Trump a declarat că Statele Unite sunt gata să renunțe la eforturile lor de mediere, dacă cele două părți nu demonstrează progrese în direcția unui acord.
Între timp, în teren, conflictul s-a intensificat, Rusia lansând cele mai mari atacuri cu drone din acest război și avansând pe câmpul de luptă în luna mai cu cel mai rapid ritm din ultimele șase luni.
Însă duminică, Ucraina a declarat că a lansat 117 drone în cadrul unei operațiuni cu numele de cod „Pânza de păianjen” pentru a ataca bombardierele rusești cu rază lungă de acțiune și capacitate nucleară de pe aerodromurile din Siberia și din nordul îndepărtat al țării. Imaginile din satelit au sugerat că atacurile au provocat pagube substanțiale, deși cele două părți au oferit explicații contradictorii cu privire la amploarea acestora.
Analiștii militari occidentali au descris atacurile, la mii de kilometri de linia frontului, drept una dintre cele mai îndrăznețe operațiuni ucrainene din război.
Flota de bombardiere strategice a Rusiei face parte din „triada” sa de forțe - împreună cu rachetele lansate de la sol sau de pe submarine - care alcătuiesc arsenalul nuclear al țării, cel mai mare din lume. Confruntați cu avertismentele repetate ale lui Putin cu privire la puterea nucleară a Rusiei, SUA și aliații lor au fost atenți pe tot parcursul conflictului din Ucraina la riscul ca acesta să degenereze într-un al Treilea Război Mondial.
Un oficial al administrației americane a declarat că Trump și Casa Albă nu au fost informați înainte de atac. Un fost oficial al administrației a declarat că Ucraina, din motive de securitate operațională, nu dezvăluie în mod regulat Washingtonului planurile sale pentru astfel de acțiuni.
Un oficial guvernamental britanic a declarat că guvernul britanic, de asemenea, nu a fost informat din timp despre operațiune.
Zelenski a spus că operațiunea, care a implicat drone ascunse în plafoane de lemn pe camioane, a contribuit la restabilirea încrederii partenerilor că Ucraina este capabilă să continue războiul. „Ucraina spune că nu se va preda și că nu va ceda în fața niciunui ultimatum”, a declarat el la un briefing de presă online. „Dar noi nu vrem să luptăm, nu vrem să ne demonstrăm puterea - o demonstrăm pentru că inamicul nu vrea să se oprească”, a explicat Zelenski.
