Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă cererea Kievului de a primi muniții cu fragmentație și arme incendiare cu fosfor, explicând că Alianța Nord-Atlantică nu furnizează asemenea armament, relatează DPA, preluată de Agerpres.
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
''NATO nici nu a recomandat, nici nu a furnizat aceste tipuri de arme. Noi livrăm artilerie și alte tipuri de arme, dar nu bombe cu fragmentație'', a declarat Stoltenberg pentru postul RTL/ntv la Conferința de securitate de la Munchen.
Înalta oficialitate aliată a spus că, în general, Occidentul ar trebui să evite prudența excesivă în ceea ce privește livrările sale de arme pentru Ucraina, el avertizând cu privire la consecințele unei eventuale victorii a Rusiei în războiul lansat în urmă cu aproape un an împotriva țării vecine.
În cadrul Conferinței de securitate de la Munchen, vicepremierul ucrainean Olaksandr Kubrakov a solicitat muniții cu fragmentație și arme incendiare cu fosfor pentru dotarea armatei ucrainene. Ambele tipuri de arme sunt extrem de controversate, iar munițiile cu fragmentație sunt interzise de o convenție internațională încheiată la Oslo în 2008, care nu a fost semnată însă nici de Ucraina, nici de Rusia. Declarațiile lui Kubrakov au fost susținute sâmbătă și de ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, care a explicat că, întrucât Ucraina nu este parte semnatară a convenției respective, țara sa le poate utiliza în mod legal. În plus, Kievul are dovezi că Rusia folosește deja muniție cu fragmentație pe front.
