Românii, și nu numai, trebuie să se obișnuiască cu prețurile mari la energie, deoarece acestea nu se vor mai întoarce unde au fost, apreciază Valentin Lazea, economist șef al BNR. Scumpirea certificatelor de dioxid de carbon este un prim efect al luptei cu încălzirea globală, dar, pentru ca politicile de reducere a emisiilor să aibă succes, este nevoie de o scumpire încă și mai amplă în perioada următoare. În absența unor măsuri urgente, omenirea este amenințată de un scenariu distopic, cu foamete, războaie și fenomene meteo extreme, consideră economistul șef al băncii centrale.
“Tema încălzirii globale va domina următorii 30-40 de ani”, spune Lazea, la Profit News TV.
“Un prim efect al politicilor contra încălzirii globale, care se vede și în România, constă în prețuri crescute la certificatele de emisie de carbon, creștere de la 30 de euro anul trecut la 63 de euro pe tonă în acest an, ceea ce a contribuit la creșterea prețului energiei - curent și gaze naturale”, spune Lazea.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro Orașul meu
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Economistul șef al Băncii Naționale a României (care insistă că vorbește în afara funcției) spune că nu doar certificatele mai scumpe au dus la majorarea prețurilor la energie. Factori adiționali au fost, pe plan intern, liberalizarea completă a pieței din acest an, cu mare întârziere, lipsa investițiilor noi în capacități de producție în ultimii 6 ani, un nivel modest de umplere a depozitelor de gaz, trecerea la contractele pe termen foarte scurt în detrimentul celor pe termen mediu și lung. Din plan extern a venit creșterea cotațiilor petrolului, “jocurile” politice ale Rusiei pentru promovarea aprobării conductei Nordstream, creșterea consumului post-pandemie și concurența cu Asia pe gazul lichefiat.
“Dincolo de aceste elemente conjuncturale, prețurile la energie nu vor mai reveni niciodată la nivelurile scăzute la care au fost înainte de pandemie. Și nici nu trebuie să mai revină, dacă vrem ca planeta să mai fie locuibilă peste 30 sau 50 de ani”, spune Lazea și adaugă că “ar fi o greșeală să dăm înapoi la nivel european”, și că, mai mult, prețurile certificatelor vor trebui să crească la 100 de euro/tonă pentru a avea impact.
Rentabilitatea companiilor românești din sectoarele care generează intensiv gaze cu efect de seră este serios amenințată de scumpirea certificatelor – la 75 de euro/tonă ar trece la o pierdere consistentă, cu efect în lanț în economie, inclusiv la nivel financiar, arată un raport la care a participat și BNR.
“Sacrificii va trebui să facem cu toții, individual și ca grup, și la nivel de întreprinderi și ca state”, adaugă Lazea.
Aceste sacrificii la care suntem obligați sunt impuse de simulările specialiștilor, care arată că temperatura medie a aerului planetar ar urma să crească în deceniile următoare, efect al activității umane. În ultimii 50 de ani, în loc să avem o răcire climatică, așa cum ar fi sugerat activitatea solară mai redusă, cea vulcanică în creștere și modificarea orbitei Pământului, “am avut o încălzire foarte accentuată, care este clar cauzată de emisiunile de carbon și metan. Aceștia sunt cei doi dușmani ai planetei”, spune Lazea.
Sâmbătă s-au întâlnit, la un summit pe teme climatice, liderii celor mai importante țări din lume.
“Scopul conferinței de la Glasgow este de a evita încălzirea până în 2050 cu mai mult de 2 grade Celsius față de perioada pre-industrială. Noi suntem deja la 1,2 grade Celsius în plus. Avem o fereastră foarte mică în următorii ani 30 de ani ca încălzirea să nu depășească 2 grade. Ținta de 1,5 grade e imposibil de atins, cea de 2 grade e încă fezabilă, dar foarte ambițioasă”, adaugă Lazea.
Cel mai recent raport al guvernelor, emis sub egida ONU, și care a fost suportul summit-ului, arată cinci scenarii de creștere a temperaturilor în următoarele decenii – cel mai benign, în care sunt luate măsuri puternice de diminuare a emisiilor, ar duce la o creștere a temperaturii medii de 1,6 grade Celsius pe termen mediu (2041-2060) față de perioada de referință (a doua jumătate a secolului XIX), scenariul de mijloc înaintează o creștere de 2 grade, iar cel extrem de 2,4 grade.
În lipsa măsurilor de restrângere a emisiilor de carbon și metan, avertizează Lazea, viața pe Terra ar căpăta accente distopice.
“Ce se întâmplă dacă nu facem sacrificii și continuăm să trăim business as usual. În primul rând, foamete, la 4 grade, zonele cu secetă ar crește de la 15% la 45%. Ar afecta jumătate din populația globului, nici în România nu suntem complet feriți. Va crea mișcări mari de populație, războaie pentru hrană, ca în evul mediu. Pentru că o mare parte din căldură e stocată de apa oceanului, ceea ce duce la acidificare, până la 90% din viața marină ar putea să dispară, care e hrană pentru miliarde de oameni”, spune economistul, care mai adaugă și că viața umană ar fi afectată direct de fenomenele meteo extreme de 3-7 ori mai frecvente sau de căldura insuportabilă, care va duce la o scădere a productivității.
“La încălzire de 6 grade, un scenariu extrem, stresul de căldură la New York ar fi mai mare ca în Bahrain azi”, spune Lazea. “După 40 de grade, productivitatea se prăbușește complet”, adaugă el.
Apele oceanelor ar urma să crească cu 6 metri dacă se topește gheața care acoperă Groenlanda și cu 60 de metri dacă se topește cea de la Polul Sud. “Nu e nevoie de scenarii extreme, să ne gândim cum ar arăta litoralul românesc sau Delta Dunării și într-un scenariu mai puțin grav”, avertizează Lazea.
Care sunt soluțiile? Pe lângă scumpirea energiei, Lazea spune că putem să mergem cu metroul măcar două zile pe săptămână, să nu mergem cu mașina personală, să luăm avionul doar când distanțele sunt prea mari, să ne termoizolăm apartamentele fără să așteptăm să o facă primăria sau să “sortăm sticlele de plastic, chiar dacă gunoierii poate le aruncă la grămadă” – ultima recomandare e disputată pentru că plasticul “reciclat” tinde să ajungă prin țări sărace și apoi în mare.
O altă recomandare a lui Lazea este aceea de a mânca mai puțină carne roșie, mai ales carne de vită, pentru că vacile emit gaz metan și se consumă multă apă cu creșterea lor. De altfel, există propuneri de mai multă vreme pentru taxarea cărnii, astfel încât să scadă consumul.
“La fel ca și în cazul COVID, cei care cred în știință și în argumentele furnizate de experți vor fi de partea câștigătoare, cei care merg la ghicitori și vrăjitori și la practici obscurantiste vor avea de suferit”, crede Lazea.
Băncile centrale au fost chemate și ele la lupta împotriva carbonului și Banca Centrală Europeană s-a aprins prima, cu promisiunea că va lua decizii cu un ochi pe climă. BNR crede că disputa nu e tranșată și e orientată spre adaptarea din mers – în timp ce la nivel de studiu și cercetare are din acest an Biroul de Economie Verde, unde lucrează fosta prim-ministră Viorica Dăncilă. Băncile comerciale deja anunță într-un număr tot mai mare că nu mai finanțează unele activități economice din motive ce țin de emisii.
Revenind la energie, deși scumpirile sunt poate benefice pentru planetă, pentru că inhibă consumul, nu-s la fel de benefice și pentru consumatori, lucru sesizat și de guverne, care au intrat în piețe cu plafonări sau compensări.
Ce are sens economic, în opinia lui Lazea? Plafonarea prețurilor la un nivel suficient de înalt încât să încurajeze modificarea de comportament. Identificarea persoanelor vulnerabile și subvenționarea doar a acestora. Supraimpozitarea dividendelor “mari și nemeritate” obținute de firmele energetice ca urmare a creșterii prețurilor – „trebuie să fie un profit cât de cât normal”.
Creșterea facturilor la curent, gaze și carburanți a aruncat în derizoriu proiecțiile de inflație ale băncilor centrale de dinaintea acestui an, mai ales că a venit și peste alte presiuni inflaționiste din economie – prognoza BNR din noiembrie anul trecut pentru finele lui 2021 era pentru o inflație de 2,5%, dar acum analiștii estimează deja că aceasta ar putea ajunge la 7%.
