Economiștii ING România consideră un scenariu fezabil de restabilire a încrederii piețelor financiare în corecția fiscală acela în care cheltuielile sunt ținute în frâu, colectarea crește, dar „în cele din urmă” cresc și niște impozite.
Banca olandeză a majorat însă estimarea de deficit pentru acest an. O atenție sporită trebuie acordată și renegocierii PNRR.
Un avertisment al economiștilor se leagă de dinamica tot mai anemică a economiei românești: „Să nu devină noul normal!”.
România se confruntă cu o combinație de creștere anemică, deficite gemene în creștere și incertitudini politice, în condițiile în care au devenit critice măsurile fiscale decisive și absorbția fondurilor UE, arată o analiză a economiștilor ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Deficit fiscal de 7,5%. Tăieri de cheltuieli și, în cele din urmă, creșteri de taxe
ING vede deficitul fiscal la 7,5% din PIB în acest an, comparativ cu estimarea anterioară de 7%. Deficitul a atins 8,7% din PIB în termeni cash anul trecut și 9,3% din PIB în termeni ESA, peste nivelul din anul de pandemie 2020, respectiv foarte aproape de cel din 2009, anul marii recesiuni globale.
Execuția bugetară arată un deficit de 2,95% din PIB în ianuarie-aprilie, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce arată o viteză a deficitului mai degrabă spre 9% din PIB, în date anualizate.
„Un scenariu fezabil pentru restabilirea încrederii piețelor financiare rămâne probabil o combinație între cheltuieli mai controlate, îmbunătățiri ale colectării impozitelor și, în final, unele creșteri de impozite”, arată economiștii ING.
„Dacă va avea succes, inițierea unui grup de lucru cu principalele partide politice dedicat reducerii cheltuielilor publice, în paralel cu negocierile guvernamentale, ar putea, ipotetic, facilita un plan de rezervă pentru măsurile fiscale aprobate de parlament, dacă negocierile politice mai ample vor avea un impact mai mare decât se așteaptă”, adaugă ei.
Analiștii ING notează creșterea cheltuielilor cu investițiile cu doar 3,6% la patru luni, ceea ce sugerează că există o prudență cu cheltuielile nerigide.
PNRR, esențial
ING subliniază că renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență rămâne unul dintre factorii cheie de urmărit.
„Pe frontul PNRR, atât o renegociere cu CE, cât și o solicitare a celei de-a patra tranșe, mai mare decât cea planificată, prin preluarea anticipată a obiectivelor deja atinse, par să fie în curs de elaborare. Direcția pare să fie către mai puține cereri de plată, pentru ca cel puțin să fie minimizate pierderile PNRR”, arată ING.
„Creșterea sub potențial trebuie să nu devină noul normal”
Economia a intrat într-o perioadă de cvasi-stagnare. Dinamica anuală a încetinit la 0,8% în 2024, iar în primul trimestru din acest an rata de creștere s-a redus la 0,2%.
Datele preliminare sugerează un consum puternic, cu importuri ridicate, în timp ce investițiile au rămas pe loc. Pe partea de ofertă, industria și serviciile își continuă declinul.
„Șansele pentru o revenire substanțială a activității economice rămân limitate”, consideră analiștii ING.
Prognoza ING de creștere a PIB este de 1,2% pentru acest an, însă cu riscuri notabile ca dinamica să fie una mai redusă.
Economiștii se așteaptă ca, pe plan intern, consumul să rămână relativ ridicat, dar cu o dinamică moderată de creșterea mai domoală a salariilor și de poziția fiscală mai puțin relaxată. Pe plan extern, revenirea exporturilor este așteptată abia începând cu 2026.
Investițiile din ultimii trei ani ar trebui să se vadă într-o creștere mai puternică a productivității, în pofida incertitudinii recente generate de un ciclu electoral prelungit și de ajustările fiscale întârziate, consideră analiștii ING.
„Întrucât modelul de creștere bazat pe consum al României își arată limitele, doar investițiile susținute în capacitatea productivă pot restabili o creștere sănătoasă a PIB-ului și pot contribui la reducerea deficitului comercial structural”, arată economiștii.
Deficitul comercial a crescut cu 27% în primul trimestru, îndeosebi pe fondul creșterii importurilor, stimulate de consumul privat, derapajul fiscal și investiții, arată economiștii.
Excedentul din sectorul serviciilor a scăzut cu 17% în termeni anuali, ceea ce a contribuit la deteriorarea contului curent.
ING estimează un deficit extern de 8% din PIB în acest an, față de 8,4% în 2024.
„Pe termen lung, o cooperare industrială mai puternică la nivel european, în special în domeniul energiei, agriculturii, materiilor prime și industriei prelucrătoare, ar putea contribui la atenuarea unora dintre dezechilibrele structurale, mai ales în domeniile în care România are potențial productiv”, arată ING.
Dobânzile ar putea scădea
Dobânzile interbancare au crescut relativ abrupt după primul tur al prezidențialelor. Acestea au revenit ușor în jos și banca centrală a trecut la operațiuni repo, derulate la rata cheie de 6,5%. Anterior, dobânzile pe termen scurt erau așezate aproape de nivelul facilității de depozit de 5,5%.
ING anticipează că BNR mută piața spre un surplus modest de lichiditate, care să fie mai ușor de controlat în cazul în care apar noi tensiuni în piață.
„Sunt probabile injecții suplimentare, dar ritmul și volumul vor depinde de riscurile legate de incertitudinea fiscală și de intrările de fonduri UE. Deocamdată, apropierea ratelor pieței de cele ale facilității de depozit pare puțin probabilă, cu excepția cazului în care percepțiile privind riscul suveran se îmbunătățesc semnificativ”, arată ING.
ING anticipează că BNR va reduce dobânda cheie cu 0,5 pp în octombrie-noiembrie, „cu condiția ca așteptările inflaționiste să se stabilizeze, iar relaxarea monetară globală (din partea Rezervei Federale, a Băncii Centrale Europene și a Băncii Naționale a Poloniei) să creeze suficient spațiu de politici”.
Leul se va mai deprecia
Pe piața valutară, ING se așteaptă ca BNR să mențină un control ferm al leului. De la intervalul actual de 5,04-5,07, anticipează o depreciere treptată până la 5,10 până la sfârșitul anului 2025 și spre 5,18 până la sfârșitul anului 2026.
„În condiții normale de piață și cu intrări îmbunătățite de fonduri UE, o depreciere mai accentuată ar fi probabil inacceptabilă pentru factorii de decizie în această etapă”, notează economiștii ING.
Creșterea TVA, risc de inflație
Leul mai slab și facturile mai mari la electricitate sunt așteptate să crească rata inflației cu 0,7-1 puncte procentuale pe termen scurt.
„O potențială creștere a poverii fiscale - în special o majorare a TVA - rămâne un risc cheie de monitorizat”, arată ING.
În condițiile menținerii unei creșteri economice modeste, ING anticipează că va exista o anumită presiune dezinflaționistă. De partea reducerilor de prețuri s-ar putea afla și condițiile meteo favorabile agriculturii.
