Poetul Emil Brumaru, regizorii Alexandru Darie și Cătălina Buzoianu, actrițele Ilinca Tomoroveanu și Tamara Buciuceanu Botez, muzicienii Leo Iorga și Mihai Constantinescu, jurnalistul Victor Eskenasy se numără printre personalitățile din România care au decedat în 2019.
Poetul Emil Brumaru a murit la 5 ianuarie, la vârsta de 80 de ani. A urmat cursurile Facultății de Medicină din același oraș, absolvind în 1963. În perioada 1963-1975 a fost medic în comuna Dolhasca, județul Suceava. S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983-1989) și redactor (1990-1996) la revista ieșeană Convorbiri literare. A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, "Versuri" (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) și "Detectivul Arthur". Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franța, Anglia, Suedia, SUA, scrie News.ro
Emil Brumaru a fost recompensat cu Premiul Național pentru Poezie "Lucian Blaga", distincție acordată la Casa memorială "Lucian Blaga" de la Lancrăm în luna mai. A scris printre altele "Adio, Robinson Crusoe" (1978), "Dulapul îndrăgostit" (1980), "Ruina unui samovar" (1983), "Dintr-o scorbură de morcov" (1998), "Poeme alese. 1959-1998" (2003), "Opera poetică" (2003, 2005 - ed. revăzută și adăugită), "Fluturii din pandișpan" (2003), "Cerșetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu" (2004), "Infernala comedie" (2005), "Submarinul erotic" (2005), "Dumnezeu se uită la noi cu binoclul" (2006), "Cântece de adolescent" (2007), "Povești erotice românești" (volum colectiv, 2007), "Ne logodim cu un inel de iarbă" (carte-obiect, 2008), "Povestea boiernașului de țară și a fecioarei..." (2008, 2012 - ed. adăugită), "Opere I. Julien Ospitalierul" (2009), "Opere II. Submarinul erotic" (2009), "Opere III. Cerșetorul de cafea" (2012), "Rezervația de îngeri" (2013).
Artistul folk, poetul și pictorul Adrian Berinde a murit la vârsta de 60 de ani, după o luptă de doi ani cu cancerul pe 17 ianuarie. Adrian Berinde a absolvit Școala de Arte Plastice din Cluj-Napoca și a reușit să fugă din țară în 1982, stabilindu-se în Elveția, la Moudon. "Absent" a fost primul album de muzică, pe care l-a înregistrat în studioul înființat la Cluj-Napoca, Taurus. Au urmat alte șapte albume: "Negru de fum" (1996), "Vertical" (1997), "Captiv în inutil" (2001), "Albaștri după ploi" (2003), "Azil" (2011), "Atât de bine" (2015) și "Arcan" (2017). A cântat în cluburi și festivaluri, în concerte televizate, în Cirque du Soleil în Canada, în spectacolul "Varekai". A realizat emisiuni radio și a lansat un album de versuri: "Captiv în inutil", a regizat o piesă de teatru după nuvela lui Cehov - "Salonul 6" și un videoclip. A condus câțiva ani Clubul Prometheus. Prima expoziție de pictură în țară a avut-o la invitația Delegației ONU în România.
Ion Brad, director al Teatrului Nottara între anii 1984 și 1990, a încetat din viață la vârsta de 89 de ani, în data de 6 februarie. Născut în 1929, la Pănade, în județul Alba, Ion Brad a fost ambasador, director de teatru, om politic și însemnat om de litere, avându-l ca model pe Lucian Blaga. A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, în 1952. Trei ani mai târziu s-a mutat în București, unde a devenit redactor-șef al revistei Luceafărul.
Actrița Maria Teslaru a murit pe 17 februarie, la vârsta de 63 de ani. Maria Teslaru s-a născut pe 12 aprilie 1955 la Buhuși, în județul Bacău. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, secția actorie, promoția 1977, clasa profesor Octavian Cotescu și Institutul de Teatru din Târgu Mureș, secția actorie, clasa profesor Constantin Codrescu, promoția 1980. A apărut în filmele “Kira Kiralina”, regia Dan Pița, 2014, “Funeralii fericite”, regia Horațiu Mălăele, 2013, “Din dragoste cu cele mai bune intenții”, regia Adrian Sitaru, 2011, „Binecuvântată fii, închisoare", regia Nicolae Mărgineanu, 2002, “Aceeași gară pentru doi”, regia Radu Potcoavă, 2002, „Natures mortes", regia Patrick Malakian (Franța), 2000, “Senso di colpa”, regia Massimo Spano, 2000, “Le record”, regia Edwin Baily, 1995, „Crucea de piatră", regia Andrei Blaier, 1993, “Întunecare” după Cezar Petrescu, regia Alexandru Tatos, 1985.
Actrița Ilinca Tomoroveanu, director artistic al Teatrului Național "I.L. Caragiale" București, a murit în data de 2 mai. Avea 77 de ani. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică București, promoția 1964, clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar, Ilinca Tomoroveanu a avut roluri memorabile în teatru, film și televiziune. A fost căsătorită cu actorul Traian Stănescu. A fost nepoata lui Octavian Goga și s-a simțit foarte atașată de Rășinari, locul unde s-a născut poetul și pe care îl considera a fi „cel mai frumos de pe lume (…) Livada mea de vișini”. Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) și decorată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004). Din 2005 a fost director artistic al Teatrului Național din București.
Actrița Monica Ghiuță, cunoscută din filme precum "Toamna bobocilor", "Cu mâinile curate", "Tată de duminică", "Filantropica", a murit la 28 iulie. Monica Ghiuță s-a născut la Câmpulung Moldovenesc, pe 26 iulie 1940. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1964, la clasa profesorului George Mărutză. Printre cele mai cunoscute filme în care a jucat se numără: “Ștefan Luchian” (1981), "Bietul Ioanide" (1980) - dublaj voce Cati Zanoaga, "Ciocolata cu alune" (1978), "Iarna bobocilor" (1977), "Dincolo de pod" (1976), "Toamna bobocilor" (1975), "Tată de duminică" (1974), "E pericoloso sporgersi" (1993), Binecuvântată fii, închisoare (2002), "Filantropica" (2002), "Proprietarii de stele" (2001), "Faimosul Paparazzo" (1999), "Triunghiul Morții" (1999), "Carmen" (2013), "O poveste de dragoste, Lindenfeld" (2013).
Unul dintre cei mai importanți regizori de teatru, Cătălina Buzoianu a murit la 3 august, la vârsta de 81 de ani. Și-a dedicat viața scenei și învățământului teatral, din 1975 fiind profesoară la catedra de regie teatru, iar din 1990 - decan al secției de teatru din cadrul UNATC București. Cătălina Buzoianu, un reper al teatrului românesc, a regizat unul dintre cele mai mari spectacole - "Dimineața pierdută", un spectacol-manifest, montat în toamna anului 1986. "A fost cel mai bun din viața mea", mărturisea anul trecut regizoarea. Dintre spectacolele pe care le-a regizat se numără: "Efectul razelor gamma asupra anemonelor", de Paul Zindel (1978), "Să-i îmbrăcăm pe cei goi", de Luigi Pirandello (1979), "Maestrul și Margareta", după Mihail Bulgakov (1980), "Niște țărani", de Dinu Săraru (1981), "Trovarsi", de Luigi Pirandello (1992), "Pescărușul", de A. P. Cehov (1993), "Sonata fantomelor", de August Strindberg (1999), "Spirit", de Margaret Edson (2001), "Lolita", de Vladimir Nabokov (2002), "Cum gândește Amy", de David Hare (2005), "Furtuna" de William Shakespeare (2009).
Mariana Zaharescu, una dintre celebrele voci ale emisiunii „Teleenciclopedia”, a murit la 18 august, la vârsta de 87 de ani. Lansată de Octavian Paler la Televiziunea Română, pe 22 mai 1965, „Teleenciclopedia” este cea mai longevivă emisiune a TVR. Mariana Zaharescu și-a început cariera în radio și și-a făcut debutul la televiziunea națională în 1956, când a fost lansat și postul. A prezentat primul Revelion transmis de TVR și a fost una dintre cele mai apreciate crainice. A urmat cursurile Conservatorului, în perioada în care i-a fost interzis să lucreze în televiziune. A revenit la jumătatea anilor 1960, când a început să lucreze pentru emisiunea „Teleenciclopedia”.
Compozitorul și dirijorul George Balint a murit la 30 august, la vârsta de 58 de ani. George Balint a fost Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (începând cu anul 1987), director artistic al Operei Naționale București (1997-2000), dirijor permanent al Teatrului Național de Operetă și Musical "Ion Dacian" (incepând cu anul 2000) și realizator al emisiunii "Compozitori români de la A la Z”, difuzată de Radio România Cultural (2000-2002).
Alexandru Darie, care a murit la 18 septembrie, a fost un regizor premiat în țară, invitat să monteze pe cele mai mari scene de teatru ale lumii, din Italia, Belgia, Marea Britanie, până în Japonia, prieten al marelui Georgio Strehler, profesor pentru generații de tineri regizori, mare iubitor de Shakespeare (unele dintre cele mai spectaculoase producții ale sale sunt la "Bulandra") și-a dedicat viața teatrului. Și-a petrecut viața în teatru de la vârsta de 3 ani. De la 14 ani și-a dorit să fie regizor. A fost asistentul lui Dinu Cernescu și a învățat meserie de la David Esrig, Gheorghe Harag și Lucian Giurchescu. ''Poveste de iarnă'', de William Shakespeare, montat la Teatrul Bulandra în 1994 a fost nominalizat de cinci ori la Gala UNITER 1995 la categoriile “cea mai bună regie”, “cel mai bun spectacol”, “cel mai bun actor”, “cea mai bună actriță” și “cea mai bună scenografie”. A fost de asemenea distins de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru cu premiile pentru “cel mai bun spectacol al anului” și “cel mai bun actor în rol principal”.
Tamara Buciuceanu-Botez a murit la 15 octombrie. Supranumită "Doamna comediei românești", fiind una dintre figurile legendare ale teatrului de comedie, Tamara Buciuceanu-Botez s-a născut pe 10 august 1929, la Tighina, Republica Moldova. A fost una dintre cele mai îndrăgite actrițe de teatru, film și televiziune din România. Publicul și-o amintește în roluri memorabile precum Aneta Duduleanu din "Cuibul de viespi", regia Horea Popescu, Chirița din "Chirița în provincie", regia Alexandru Dabija, sau Isoscel din "Liceenii", regia Nicolae Corjos. Actrița a jucat în peste 25 de filme, personajul său emblematic fiind profesoara Isoscel din seria „Liceenii". A mai apărut în filme precum „Nunta mută” a lui Horațiu Mălăele, și „Toată lumea din familia noastră” al lui Radu Jude. De asemenea, artista a jucat pe scenele marilor teatre ale Capitalei precum: TNB, Bulandra, Giulești, Teatrul de Comedie. A avut roluri importante în spectacole precum „Coana Chirița", „Romeo și Julieta la început de noiembrie", „Scaunele", „Cumetrele", „Doctor fără voie", „Nepotul", „Așteptând la arlechin", „Domnișoara Nastasia" și „Mamouret". A fost apreciată și pentru interprearea personajului VicaDelcă din piesa „Dimineață pierdută" după Gabriela Adameșteanu.
Cântărețul Mihai Constantinescu, fost membru al grupurilor Mondial și Modern, cu o carieră prolifică în televiziune, care a înregistrat mai mult de 15 albume, colaborări și solo, și a primit numeroase distincții într-o carieră de peste patru decenii, a murit la 29 octombrie. A absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport în 1973, apoi a făcut parte din trio-ul lansat de Titus Munteanu - cu Olimpia Panciu și Marius Țeicu. A colaborat o perioadă îndelungată cu Anastasia Lazariuc. Artistul a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.
Leo Iorga, cu o carieră pe scenă de peste 40 de ani, solist al formațiilor Compact B, PACT by Leo Iorga & Adi Ordean, Pacifica, decedat pe 2 noiembrie, la vârsta de 54 de ani, va rămâne un simbol al rockului românesc. "Toamnă în sufletul meu", "Trenul pierdut", "Ploaia", "Cine ești tu, oare?" se numără printre cele mai cunoscute melodii ale sale. Din 1997 până în anul 2001 a cântat în formația Schimbul 3, alături de Adrian Ordean, George Patranoiu, Mario Ticlea, Bobiță Stoica, Anca Neacșu, Irina Nicolae, Paul Pampon Neacșu, Cătălin "Bibanu" Dalvarea și Andi Savastre. În 2003 a început colaborarea cu Pacifica. În formația PACT by Leo Iorga & Adi Ordean, Leo Iorga este solist vocal și cântă alături de Adrian Ordean - chitară, Marian Mihăilescu - chitară bass, Răzvan Gorcinsky - tobe și Alex Ardelean - chitară. În 2009, Leo Iorga deschide Festivalul ''Cerbul de Aur'' de la Brașov cu melodia ''Singur în noapte''.
Florian Stoica, solistul formației Conexiuni, a murit pe 13 noiembrie, la vârsta de 58 de ani. În 1961, și a fondat trupa Conexiuni în 1983, împreună cu Marcel Boca și Victor Lenghel. Cele mai cunoscute piese ale formației sunt "Tu", "Fosta iubire", "Mai rămâi puțin" și "Învins doar pentru o clipă".
Victor Eskenasy, arheolog și istoric medievist, ziarist, redactor la Radio Europa Liberă din 1988, a încetat din viață pe 18 noiembrie. A fost licențiat al Facultății de Istorie a Universității București, apoi a profesat ca arheolog medievist și cercetător științific la Centrul de istorie și teorie militară pînă în 1981, după care s-a specializat în istoria evreilor din România. În 1983 a emigrat în Elveția, unde a lucrat ca asistent de cercetare la Universitatea din Lausanne. A fost colaborator extern la postul de radio Vocea Americii și redactor la BBC (1984-85). La Radio Europa Liberă a fost redactor al programului Actualitatea internațională și a realizat emisiuni culturale muzicale, inclusiv interviuri cu mari personalități muzicale (Sergiu Celibidache, Yehudi Menuhin etc.), republicate ulterior la casele de discuri Tahra (Paris), Edition Modern (Bucuresti) si RFE (Praga). A fost titularul rubricii Cultură și politică, difuzată în fiecare miercuri la Radio Europa Liberă.
Una dintre cele mai valoroase reprezentante ale artei păpușărești din România, actrița Brândușa Zaița-Silvestru, a murit la 28 decembrie, la vârsta de 86 de ani. S-a născut la 8 iulie 1933, la Botoșani. Ca artist păpușar al Teatrului Țăndărică, între anii 1950 - 1997 a realizat numeroase roluri memorabile în spectacolele (ex.) "Artiștii pădurii" (1954, regia Ștefan Lenkisch), "2-0 pentru noi" (1956, regia Renée G. Silviu), "Micul Muck" (1957, regia Miron Niculescu), "Pățaniile unei păpuși de lemn" (1958), "Păcală" (1959, regia Ștefan Lenkisch), "Cea mai frumoasă stea" (1962, regia Miron Niculescu), "Elefănțelul curios" (1963, regia Ștefan Lenkisch, rolul principal), "Eu și materia moartă" (1964, regia Margareta Niculescu și Ștefan Lenkisch), "Cele trei neveste ale lui Don Cristobal" (1965 regia Margareta Niculescu), "Ileana Sânziana" (1967), "Peter Pan" (1971), "Pisica de una singură" (1976, regia Margareta Niculescu), "Făt-Frumos din lacrimă" (1982, regia Margareta Niculescu), "Don Quichotte" (regia Ștefan Lenkisch, rolul principal), "Aventuri cu Scufița roșie" (1986, regia Cristian Pepino, rolul principal), "Cenușăreasa" (1990, regia Silviu Purcărete, rolul principal) pentru care a primit numeroase premii de interpretare la festivaluri naționale și internaționale.
Din 1990, a fost profesor de Arta Teatrului de Păpuși la Academia de Teatru și Film din București, devenită mai apoi Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC).
