Sumele datorate drept contribuții la sănătate de către persoane care au obținut în perioada iulie 2015-decembrie 2017 venituri sub plafonul de 12 salarii minime brute vor fi anulate printr-o măsură legislativă, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor, măsura fiind solicitată cu câteva ore înainte de premierul Viorica Dăncilă. De asemenea, va fi extinsă cu 60 de zile, termen care curge de la intrarea în vigoare a unei ordonanțe pe acest subiect, perioada în care se acordă bonificație de 10% pentru plata anticipată a sumelor stabilite prin deciziile de impunere transmise de ANAF între data de 15 martie și momentul intrării în vigoare a ordonanței. Termenul pentru acordarea bonificației a expirat la 31 martie, însă ANAF nu a transmis până la data respectivă decât o parte dintre deciziile de impunere din anii trecuți.
Ministerul Finanțelor va elabora un proiect legislativ pentru a scuti de la plata contribuției la sănătate persoanele care în perioada 2014-2017 au obținut venituri sub nivelul a 12 salarii minime brute, a anunțat astăzi premierul Viorica Dăncilă. Această facilitate va fi aplicată și celor care au primit deja decizii de impunere de la ANAF pentru sume datorate drept contribuții la sănătate aferente anilor respectivi. ANAF trimite de mai mult timp decizii de impunere pentru astfel de sume datorate de persoane fizice pentru venituri din perioada 2014-2017, inclusiv pentru venituri mici.
Ministerul Finanțelor va iniția în scurt timp un proiect de ordonanță de urgență care să anuleze sumele datorate la CASS de către persoane care în ultimii ani au obținut venituri mici, cum sunt de exemplu cele din dobânzi la depozite bancare, și au ajuns să datoreze, din acest motiv, contribuție la sănătate la nivelul unui salariu minim. ANAF a început deja să emită astfel de decizii pentru anii 2016, 2017 și 2018. O situație similară a a fost rezolvată tot prin amnistie în 2015. Totodată, termenul de 31 martie până la care persoanele care au primit decizii de impunere din anii din urmă le pot achita beneficiind de o bonificație, ar urma să fie extinsă cu aproximativ 120 de zile.
Ministerul Finanțelor prezintă oficial cum va arăta formularul care va înlocui Declarația 600, cu un document unic, urmând ca persoanele care obțin venituri din activități independente să plătească CAS și CASS la venitul estimat și nu la cel de anul trecut, cum prevede actuala legislație.
Guvernul va înlocui 7 formulare fiscale, inclusiv Declarația 600, cu un document unic, urmând ca persoanele care obțin venituri din activități independente să plătească CAS și CASS la venitul estimat și nu la cel de anul trecut, cum prevede actuala legislație. Plățile vor fi efectuate pentru anul în curs până la data de 31 martie a anului următor. Persoana în cauză va fi asigurată în sistemul de sănătate de la data depunerii Declarației unice și nu de la momentul plății. Pentru plata anticipată și depunerea online a Declarației Unice vor fi bonificații.
Un flashmob față de declarația 600 cu avioane din hârtie este anunțat astăzi, în fața Ministerului Finanțelor Publice. Protestatarii ar urma să facă avioane din hârtie, apoi să le lanseze către instituție.
Guvernul trebuie să intervină și să clarifice că persoanele care obțin venituri din activități independente vor rămâne asigurate în sistemul de sănătate și după 25 martie, moment la care ar trebui să plătească din nou CASS ca să nu rămână fără asigurare. Situația acestora s-a complicat după ce Guvernul a amânat termenul limită de depunere a Declarației 600 pentru 15 aprilie, dar a lăsat termenul de plată la 25 martie și a anunțat că va modifică substanțial și chiar ar putea elimina D600. Guvernul trebuie să amâne și termenul de plată după 15 aprilie și să clarifice, că, în mod excepțional, în aceste cazuri nu se va pierde calitatea de asigurat după numai 3 luni de la ultima plată la CASS, cum este prevederea în prezent, afirmă Claudia Sofianu, partener People Advisory Services la EY România.
Un flashmob față de declarația 600 cu avioane din hârtie este anunțat pentru miercuri, în fața Ministerului Finanțelor Publice. Protestatarii ar urma să facă avioane din hârtie, apoi să le lanseze către instituție.
Fiscul a trimis anul trecut un număr uriaș de impuneri pentru plata contribuției la asigurările de sănătate (CASS), prin care cere achitarea unor sume neachitate încă din 2012. Numărul deciziilor de impunere, de peste 300.000, este de circa 100 de ori mai mare decât cel de anul trecut. ANAF a acționat acum pentru a evita o eventuală prescriere la începutul acestui an a datoriilor restante.
Salariații care obțin venituri din orice altă sursă, cum ar fi dobânzi, dividende, tranzacții pe bursă, mai mari de 22.800 de lei pe an (12Xsalariul minim brut, de 1.900 lei de anul următor) vor plăti la sănătate pentru acestea o contribuție de 10% calculată la nivelul salariului minim brut. Dacă estimează că va obține în cursul anului 2018 venituri peste acest prag, persoana în cauză depune în ianuarie o declarație la Fisc și plătește trimestrial. Din ce reiese în acest moment din Ordonanța de Urgență pentru modificarea Codului Fiscal, în veniturile luate în calcul vor intra orice alte venituri decât cele salariale, inclusiv cele din activități independente.
Facilitățile pentru PFA și alte activități independente, așa cum Ministerul Finanțelor le-a propus în proiectul inițial de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Fiscal, ar fi lăsat Guvernul fără venituri substanțiale anul următor, când bugetul se va afla oricum sub presiune din cauza creșterii cheltuielilor, în special cu salarii. Cum Profit.ro a anunțat în premieră, ordonanța publicată în Monitorul Oficial nu mai include însă regula care stabilea că, de la începutul anului următor, un salariat care ar fi obținut și venituri din activități independente nu ar mai fi plătit contribuții la asigurări de sănătate (CASS) și pensie (CAS) pentru acestea din urmă.
Dintr-un total de 583.170 de angajatori, 157.798 au restanțe de 16 miliarde de lei în contul contribuțiilor sociale obligatorii pentru pensii, sănătate și șomaj, a anunțat ANAF. Dintre restanțieri, doar 2.696 au capital de stat sau majoritar de stat, evidențiază, într-un comunicat, agenția din subordinea Ministerului Finanțelor, fără însă să detalieze că, deși puține, companiile de stat au datorii imense la bugetele de pensii și sănătate. Astfel, doar companiile de stat din top 10 datornici au restanțe cumulate de 6,6 miliarde de lei.
Problema PFA-urilor, profesiilor liberale și altor activități independente afectate de ultimele modificări operate asupra Codului Fiscal, ca și cea a programatorilor IT, va fi reglată în Parlament, după discuții cu reprezentanții acestor categorii profesionale, susține liderul PSD, Liviu Dragnea.
Guvernul a renunțat brusc, neanunțat, la una dintre măsurile importante care trebuia introdusă în Codul Fiscal, modificat săptămâna trecută. Executivul a decis astfel, conform informațiilor furnizate Profit.ro, să schimbe nu o măsură din categoria celor contestate de mediul de afaceri și sindicate, ci o facilitate destinată PFA-urilor, profesiilor liberale și altor activități independente.
Conducerea Ministerului Finanțelor nu are un răspuns clar la problema semnalată de Profit.ro privind imposibilitatea firmelor aflate în insolvență de a majora salariul brut al celor peste 100.000 de angajați pentru a evita tăierea salariului net, în contextul transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, transmițând doar că subiectul va fi analizat "dacă presa consideră că este nevoie".
Guvernul a renunțat să mai caute o formulă de a obliga prin lege angajatorii privați să majoreze salariile brute ale personalului. Atât premierul Tudose, cât și ministrul Muncii s-au arătat convinși că patronii o vor face oricum de bunăvoie, dat fiind că nu le vor crește costurile totale, pentru a nu fi afectate salariile nete odată cu schimbarea sistemului de aplicare a contribuțiilor sociale. Au pierdut, însă, din vedere faptul că unele firme, precum cele în insolvență, chiar dacă ar vrea, nu au voie să majoreze salariile brute ale angajaților decât dacă parcurg proceduri greoaie și costisitoare.
Sistemul de contribuții sociale va fi modificat de la începutul anului următor pentru transfera într-un salariu brut majorat al angajatului contribuțiile sociale achitate în prezent de către angajator pentru angajat. Contribuțiile vor fi reținute și virate către stat, la fel ca și până acum, de către angajator, potrivit unui anunț făcut azi de Guvern.
Trecerea contribuțiilor CAS și CASS în sarcina angajaților de la 1 ianuarie 2018 reprezintă principalul motiv pentru care 76% dintre angajați se așteaptă la o scădere a salariilor nete, potrivit unui sondaj efectuat de portalul Undelucram.ro.
Se vorbește din ce în ce mai mult în aceste zile fierbinți de vară despre „transferarea” în întregime a contribuțiilor sociale (CAS și CASS) în sarcina angajatului, prin ceea ce Ministerul Finanțelor Publice a desemnat în comunicatul oficial din 27 iulie 2017 a fi „Preluarea de către angajat a CAS și CASS datorate de angajator începând cu data de 1 ianuarie 2018”. Se arată printre altele că „sumele reprezentând CAS și CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu, vor fi preluate de către angajat”, dar și că „măsurile nu vor implica creșterea cheltuielilor salariale pentru angajator”.
Cota impozitului pe venit urmează să scadă de la 16% la 10% de la 1 ianuarie 2018, iar nivelul contribuțiilor sociale obligatorii va fi diminuat cu 4,25 puncte procentuale, de la 39,25% la 35%, a reiterat Ministerul Finanțelor. Contribuțiile vor fi datorate în totalitate de angajat, însă stabilirea, reținerea și plata vor reveni, în continuare, angajatorului, fără să fie afectate cheltuielile angajatorului sau salariul net al angajatului.
Premierul Mihai Tudose a declarat că CAS și CASS ”vor rămâne pe modelul actual”, adică vor fi plătite de angajator, el răspunzând enervat jurnaliștilor care l-au întrebat despre faptul că acestea ar putea fi achitate de către fiecare angajat: ”Eu nu știu de unde tot scoateți lucrul acesta”. Președintele PSD, Liviu Dragnea, anunțase, săptămana trecută, stabilirea cotei de contribuție la asigurările sociale de sănătate la 10%, iar a celei la asigurările sociale la 25%, urmând ca ele să fie plătite exclusiv de angajat.
Ordonanța simplă aprobată de Guvernul României, prin care se aduc modificări Codului Fiscal în sensul de a obliga angajatorii să plătească CAS și CASS la nivelul salariului minim, astăzi de 1.450 lei, pentru salariații cu timp parțial de muncă, indiferent dacă remunerația este sub nivelul salariului minim, încalcă legea fundamentală, Constituția României!
Măsurile pregătite de PSD pentru activitățile independente, PFA și alte forme de organizare au fost prezentate de partidul de guvernare încă din toamna anului trecut, însă fără asumarea unui termen precis pentru intrarea în vigoare. În noua variantă a programului de guvernare, lansată în contextul înlocuirii premierului, PSD a introdus și un termen pentru aceste măsuri.
Persoanele fizice organizate ca întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane fizice autorizate, care realizează venituri din activități independente (comerciale, prestări servicii), precum și din profesii libere, și cei care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, indiferent dacă sunt impuși în sistem real sau la normă de venit, au obligația să efectueze plăți anticipate în contul impozitului pe venit aferente trimestrului I 2017.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, proiectul de lege privind neimpozitatea pensiilor sub 2.000 lei și eliminarea CASS pentru toate pensiile, aplicarea legii urmând să se facă începând cu luna februarie.