Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.
Inițiativa a apărut la scurt timp după ce o publicație britanică a scris că jucători români și externi de pe piață de energie au solicitat o investigație internațională privind independența ANRE, pe fondul preocupărilor legate de ingerințele politice ale PSD în activitatea Autorității, în primul rând în ceea ce privește elaborarea și adoptarea OUG nr. 114/2018, care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieței.
Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei cu 80% din acțiuni, a intrat în linie dreaptă cu pregătirea achizițiilor de active românești ale grupurilor CEZ și Enel, intenție anunțată în premieră de Profit.ro, fiind în etapa finală a selecției consultanților care îl vor asista în procesul de achiziție.
Statul român vrea să se implice ca jucător la Bursa de Valori București (BVB), prin achiziții și vânzări de acțiuni de companii energetice listate, peste jumătate dintre acestea fiind în prezent controlate majoritar de către administrația publică, fie prin Ministerul Energiei, fie prin cel al Economiei.
Procedurile necesare listării la Bursă a Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, sunt într-o fază avansată, iar listarea ar putea avea loc în luna septembrie a anului viitor, a declarat directorul general al companiei, Bogdan Badea, la conferința "Focus Energetic".
Autoritatea estimează prin bugetul rectificat că va avea în total venituri de peste 606 milioane lei în 2019, față de circa 118 milioane lei, cât se prognoza prin varianta inițială a bugetului, adoptată la finalul anului trecut cu 2 zile înainte de aprobarea OUG 114/2018 de către Guvern.
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat astăzi, după o discuție cu premierul Viorica Dăncilă, noul președinte al PSD, privind susținerea în continuare a guvernării, că vrea vânzarea unui pachet de 15-20% din compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de Ministerul Energiei cu circa 80% din acțiuni.
Statul român, prin Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), desprinsă din Electrica SA și controlată integral de ministerul de resort, nu a avut succes în ultimul litigiu cu grupul italian Enel, judecat la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț Internațională (ICC) de la Paris, pretențiile sale la dividende nefiind confirmate de instanță, au declarat, pentru Profit.ro, surse la curent cu speța. Litigiul a fost inițiat în urmă cu 3 ani.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului ca excedentul bugetar generat la nivelul Autorității de majorarea prin OUG 114/2018, pentru cele mai multe companii din energie, de 20 de ori, de la doar 0,1% la 2%, a contribuției bănești percepute de ANRE din cifra de afaceri anuală a acestora să fie folosit pentru finanțarea de proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice, domeniu în care România se află sub procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană.
Hidroelectrica este obligată să vândă în 2019 pe piața reglementată peste 1,63 milioane MWh de energie, echivalentul a aproape 10% din producția de anul trecut a companiei, la un preț reglementat de 111,61 lei/MWh. În 2018, prețul mediu ponderat al energiei tranzacționate pe bază de contracte bilaterale la OPCOM a fost de 220-230 lei/MWh.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de Ministerul Energiei cu circa 80% din acțiuni, caută un consultant juridic internațional care să îi ofere asistență în procesul de listare la Bursă. Demersul confirmă informațiile publicate de Profit.ro în urmă cu o săptămână.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și-a bugetat pentru 2019 un profit brut de 980,93 milioane lei, în scădere cu 56% față de anul trecut, proiectul de hotărâre de Guvern de aprobare a bugetului companiei trecând sub tăcere influența OUG 114/2018, care a impus Hidroelectrica vânzări la preț reglementat și i-a majorat contribuția bănească către ANRE de la 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală, asupra rezultatelor anticipate ale producătorului de energie hidro.
Ministrul Finanțelor Publice (MFP), social-democratul Eugen Teodorovici, a făcut o adevărată demonstrație publică de forță la o conferință pe teme energetice organizată de DC News, șicanându-l în permanență pe colegul său din Guvern, ministrul ALDE al Energiei Anton Anton, și făcându-le reproșuri și trasându-le indicații pe un ton autoritar șefilor companiilor energetice prezenți la eveniment, companii aflate în subordinea ministerului condus de Anton sau la care Ministerul Energiei este acționar principal.
Proiectul noii Legi a minelor, elaborat de Guvern, reglementează posibilitatea redeschiderii exploatărilor miniere pentru care a fost emisă o hotărâre a Guvernului privind aprobarea conservării, închiderii, ecologizării și monitorizării postînchidere. Acesta include și prevederi privind reluarea activității miniere de către societățile aflate în insolvență.
Statul a decis să nu mai încaseze dividende sub formă de numerar extras din conturile companiei, ci să i se aloce acțiuni noi la companie în contul dividendelor cuvenite, majorându-și astfel cota de participare la aceasta.
Bursa de Valori București (BVB) a închis ședința de joi fără inflexiuni majore, într-un climat de indecizie la nivel european. Banca Transilvania (TLV) a asigurat 48,5% din rulajul cu acțiuni de 30,8 milioane de lei.
Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.
Ministrul Finanțelor, social-democratul Eugen Teodorovici, spune că trebuie făcută o analiză a competenței și onestității persoanelor care reprezintă statul în Consiliile de Administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Energiei, minister al cărui portofoliu este deținut de partenerul de coaliție al PSD, ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu.
Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.
Taxa, care oficial poartă numele de contribuție bănescă, a fost majorată prin OUG de 20 de ori față de nivelul din 2018, respectiv de la doar 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală a deținătorilor de licențe, iar reprezentanții Guvernului au susținut că încasările vor fi folosite pentru ajutorarea consumatorilor vulnerabili.
Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.
Prevederea pregătită de Executiv reprezintă o majorare enormă a contribuțiilor financiare datorate de companiile din energie către Autoritatea de Reglementare, respectiv de 30 de ori. Potrivit legislației în vigoare, orice taxe, impozite și vărsăminte asimilate impuse de autorități fac parte din categoria costurilor necontrolabile care sunt recunoscute în tarifele reglementate practicate de operatori, ceea ce înseamnă că orice majorare a lor este suportată de consumatori pe facturile de curent, gaz sau căldură. Pe piața liberă de furnizare de energie electrică și gaze, majorarea prețurilor pentru consumatorii finali nici nu trebuie aprobată de ANRE. Tot astăzi, Guvernul a decis că prețul gazelor va fi plafonat 3 ani.
În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.
Agenția de evaluare financiară Moody’s arată că nivelul net de îndatorare al Transelectrica este redus, ceea ce se reflectă în robustețea indicatorilor săi financiari. Totuși, agenția menționează că actualul raport pozitiv dintre disponibilitățile financiare ale companiei și necesarul său de cheltuieli s-ar putea diminua, dacă investițiile vor crește de la actualele niveluri reduse.